Misiunea grea pentru judecătorii de la Curtea de Apel Cluj. Acestia nu reusesc sa se decida ce sentinta sa dea intr-un dosar legat de fraudă cu fonduri europene in care sunt implicati trei maramureseni. Este vorba de nereguli constatate de procurori la efectuarea unei lucrări de alimentare cu apă. Aceasta este lucrarea care i-a băgat în „belele” pe Alexandru Pârjol, director IMI SA, şi pe Gheorghe Vişovan, fost primar al comunei Rozavlea si pe dirigintele de santier.
Constructorul şi primarul localităţii (în calitate de beneficiar) au colaborat pentru a săvârşi fapta. Totul a ieşit la iveală, iar procurorii au pus totul la dosar si i-au acuzat de infracţiuni de corupţie. 6 ani au trecut de la trimiterea în judecată.
Un proiect asemanator a mai fost realizat si in 1998
Contractul a fost încheiat în 2004, iar în luna martie 2010, procurorii au dispus trimiterea în judecată.
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA)– Serviciul Teritorial Cluj au constatat că Gheorghe Vişovan, primar al comunei Rozavlea, a săvârşit mai multe infracţiuni. Este vorba de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, omisiunea de a furniza, cu ştiinţă, datele cerute potrivit legii pentru obţinerea de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor şi schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor;
În ceea ce priveşte situaţia lui Alexandru Pârjol, director general al S.C. „Întreprindere Montaj Instalaţii” (IMI) SA şi Ioan Mezei, inspector de şantier, procurorii au reţinut complicitate la infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:
La data de 6 februarie 2004, a fost încheiat contractul de asistenţă financiară nerambursabilă finanţat din fonduri SAPARD între Agenţia SAPARD – România (în calitate de autoritate contractantă) şi Consiliul Local al Primăriei Rozavlea, judeţul Maramureş (în calitate de beneficiar), obiectul contractului fiind implementarea proiectului intitulat „Alimentare cu apă potabilă a localităţii Rozavlea judeţul Maramureş”.
Cu ocazia încheierii şi derulării acestui contract, Vişovan, în calitate de reprezentant legal al beneficiarului – Consiliul Local Rozavlea, a prezentat reprezentanţilor Agenţiei SAPARD documente şi declaraţii false, inexacte şi incomplete (avize, memoriile justificative, proiectul tehnic, etc) având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Comunităţilor Europene în valoare de 1.416.640,28 lei (RON) (aproximativ 349.787,72 euro) reprezentând întreaga finanţare acordată prin programul SAPARD Consiliului Local Rozavlea.
De asemenea, în aceleaşi împrejurări, Vişovan a omis cu ştiinţă să furnizeze informaţiile privind implementarea parţială a unui proiect asemănător în anii 1997–1998 şi a utilizat o parte din fonduri în alte scopuri decât cele prevăzute în Proiectul tehnic.
Lucrari realizate doar pe hartie
DNA arată că Mezei, în calitate de inspector de şantier desemnat pentru supravegherea lucrărilor necesare realizării proiectului, şi Pârjol, în calitate de director general al SC „IMI” SA, au completat documente în care au consemnat efectuarea unor lucrări care în realitate nu s-au realizat (respectiv montarea unor conducte şi folosirea unei anumite cantităţi de materiale de construcţii care în realitate nu a fost utilizate), documente ce au fost prezentate Autorităţii Contractante de către Vişovan Gheorghe.
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Consiliul Local Rozavlea s-au constituit parte civilă cu suma de 1.416.640,28 lei reprezentând valoarea întregii finanţări acordate.
În vederea recuperării prejudiciului s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra unor bunuri mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor şi părţii responsabile civilmente SC IMI SA.
Dosarul a fost înaintat spre judecare la Judecătoria Baia Mare. Instanţa băimăreană s-a pronunţat în septembrie 2014 pentru condamnare cu suspendare. Astfel, Vişovan a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare şi interzicerea unor drepturi pe o perioadă de 2 ani, iar Mezei şi Pârjol au fost condamnaţi la câte 2 ani de închisoare cu suspendare.
De asemenea, instanţa a dispus ca inculpaţii să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, astfel: Vişovan la Primăria Rozavlea, iar inculpaţii Mezei şi Pârjol, a Primăria municipiului Baia Mare – Serviciul Public Ambient Urban sau la Primăria municipiului Baia Mare – Direcţia Poliţia locală. Astfel, în baza sentinţei, Vişovan ar fi trebuit să efectueze 80 de zile de muncă, iar ceilalţi doi câte 60 de zile.
În ceea ce priveşte despăgubirile, Judecătoria Baia Mare a dispus ca Pârjol şi IMI SA să plătească daune civile în valoare de 1.416.640 de lei, sumă la care se adaugă penalităţi şi dobânzi până la plata integral a debitului. De asemenea, prin sentinţa Judecătoriei Baia Mare s-a menţinut sechestrul asigurator pe mai multe bunuri. Este vorba de o casă şi un teren care aparţin lui Vişovan, un buldoexcavator şi asupra unui şlefuitor în valoare totală de 250.000 lei aparţinând SC IMI SA, un apartament cu 4 camere situat în Baia Mare aparţinând lui Mezei, până la concurenţa sumei datorate de aceştia părţii civile, aşa cum s-a stabilit prin prezenta hotărâre.
Mai mult, Vişovan a fost obligat şi la plata sumei de 15.537,5 lei, din care 5.537,5 lei reprezintă contravaloarea raportului de expertiză tehnică, Mezei la plata sumei de 9.000 lei, iar Pârjol în solidar cu partea responsabilă civilmente SC IMI SA la plata sumei de 15.537,5 lei, din care suma de 5.537,5 lei reprezintă contravaloarea raportului de expertiză tehnică din 13.02.2013. Sentinţa a fost atacată cu apel.
Apelul s-a judecat la Curtea de Apel Cluj. Pana acum judecatorii au amanat pronuntarea de trei ori.
|
daca sar putea sal si cndanati pe cel mai mare patron parjol ca merita
cel mai mare patron ar fi bine condamnat ca merta
un escroc de om .am fost angajat 2 zile la acea firma pe post de responsabil ssm dupa o zi am aflat ca vroia sa imi mai de o fisa a postul de sef atelier confectii metalice . deci doua posturi pe un salar de mizerie 1770 lei net(adica 3000 lei salar brut).comform legi in prima zi se face instructajul general care tine 4 ore si instructajul la locul de munca care la fel este tot 4ore. a doua zi mi sa efectuat instructajul general pe domeniul psi si sucare se face 8 ore . in dupamasainaintea plecari acasa dupa cele 8 ore de instruire ma intrrebat ce am facut si sa -i prezint raportul de productie pentru cele doua zile . este un escroc de om. am avut ocaziaacum vreo 4 ani sa vad cateva lucrarii facute la o casa erau facute de mantuiala proprietarul ma rugat sa remediez acele esecuri la fel si o alta lucrare facuta de mantuiala o linie de canalizare in orasul baia sprie.