Consiliul Judeţean (CJ) a aprobat, la propunerea lui Gabriel Zetea, președintele administraţiei judeţene, traseele de drum județean stabilite ca proiecte strategice de importanţă majoră care urmează a fi depuse spre finanţare în următoarea perioadă de programare (2021-2027). Zetea a arătat că, încă de la începutul mandatului, prioritatea sa principală a constat în reabilitarea infrastructurii rutiere județene, aici fiind cele mai puține investiții din ultimii 24 de ani.
În acest mandat, aproximativ 200 de km de drum județean au fost incluși în proiecte de reabilitare, iar astăzi o parte sunt fie finalizați, fie în șantier. Dintre aceștia, aproximativ 80 de km sunt realizați prin fonduri europene, iar restul prin Programul Național de Dezvoltare Locală I și II.
Zetea: Interesul Maramureșului este ca, pe lângă cei 200 de km aflați în reabilitare sau finalizați, să mai avem cel puțin 100 de km de drum județean realizați la standarde europene
„Cu patru ani în urmă, când am discutat despre Programul Operațional Regional la nivelul CJ, ni s-a transmis că putem finanța doar 40 de kilometri de drum județean, cu o alocare de aproximativ 20 de milioane euro. Am cerut, la acel moment, colegilor consilieri, să aibă încredere și curaj, să fie maramureșeni adevărați și să ne asumăm împreună reabilitarea a 80 de kilometri, adică dublu față de cât am fi avut alocați, cu o investiție de aproximativ 50 de milioane euro pentru Drumul Nordului. Acel act de curaj, din 2016, își arată roadele, astăzi. Maramureșul are cel mai mare proiect din România de reabilitare a drumurilor județene pe fonduri europene”, a declarat Gabriel Zetea, președintele Consiliului Județean Maramureș.
Noul exercițiu financiar presupune două etape de finanțare. Pentru prima etapă vor fi propuse șase tronsoane de drum județean, însumând un total de 82 de kilometri și o valoare de 49 milioane euro, după cum urmează:
-
Legătura între Rogoz – Lăpuș – Băiuț – Cavnic, în lungime de aproximativ 36 de kilometri, cu o valoare estimată de peste 20 de milioane euro;
-
Legătura între Ocna Șugatag – Ferești, în lungime de aproximativ 6 kilometri, cu o valoare estimată de 3 milioane eruo;
-
Legătura între Ferești – Cornești – Călinești – Sârbi – Budești, în lungime de aproximativ 13 kilometri, cu o valoare estimată de 8 milioane euro;
-
Continuarea reabilitării pe Valea Izei între Bârsana – Nănești – Oncești – Vadu Izei, în lungime de aproximativ 13 kilometri, cu o valoare estimată de 6.5 milioane euro;
-
Legătura între Hărnicești – Ocna Șugatag, în lungime de aproximativ 6 kilometri, cu o valoare estimată de 3 milioane euro.
”În calitate de președinte al CJ Maramureș și împreună cu colegii consilieri vom propune, pentru prima dată, construcția de la zero a unui drum. Este vorba despre centura Aeroportului Internațional Baia Mare, de la Recea la Tăuții Măgherăuș, cu o lungime de 6,5 km și o valoare estimată de 6,5 milioane euro”, a arătat șeful administrației județene.
Pentru cea de-a doua etapă vor fi propuse alte trei tronsoane de drum județean, cu o lungime totală de 35 de kilometri și o valoare estimată de 18 milioane euro și anume:
-
Legătura între Gârdani – Sălsig – Tohat – Ulmeni – Țicău (13 kilometri), cu o valoare estimată de 6.5 milioane euro;
-
Legătura între Cătălina-Coltău – Arieșu de Pădure – Finteușu Mic (11 kilometri), cu o valoare estimată de 5.6 milioane euro;
-
Legătura între Baia Mare – Satu Nou de Jos – Cătălina – Săcălășeni (11 kilometri) cu o valoare estimată de 5.7 milioane euro.
”Aproape toate tronsoanele de drum propuse spre reabilitare din fonduri europene îndeplinesc condițiile de eligibilitate, fiind aprobate ca trasee regionale prin deciziile ADR Nord-Vest și hotărârile CDR. Acestea au avizele Ministerului Transporturilor și asigură conectivitatea la rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T), acest criteriu fiind și principalul obstacol în obținerea finanțărilor europene pentru drumurile județene. Singurul tronson care nu a obținut avizul de oportunitate al Ministerului Transporturilor este cel dintre Rogoz și Cavnic, însă am militat pentru a continua și acest proiect, deoarece maramureșenii sunt singurii în măsură să își stabilească prioritățile. Iar aceste priorități nu trebuie să mai depindă de decizia funcționarilor de la București sau a reprezentanților din ministerele centrale care consideră că drumul nu este prioritar pentru județul Maramureș. Vorbim despre funcționari care, probabil, nu au trecut niciodată prin Maramureș, însă avizează negativ modernizarea unei întregi zone, iar în lipsa acestei legături, întreaga zonă rămâne izolată. Tocmai pentru a nu fi bătaia de joc a celor de la București am ales să mergem mai departe și să aprobăm acest drum ca fiind o prioritate a Maramureșului”, a declarat Zetea.
B.P.