Ziar online de Maramures. Stiri din judet si informatii de interes national
luni, 18 decembrie 2017

Cornelia Negruț: Actualul Guvern trebuie să aducă plus valoare pentru economie

Într-un discurs, de la tribuna Parlamentului, Cornelia Negruţ, deputat ALDE de Maramureş, a subliniat că actualul Guvern trebuie să demonstreze predictibilitate şi să aducă plus valoare pentru economia naţională”

cornelia negrutDeputatul a participat, marţi, la dezbaterile politice din Camera Deputaților cu tema „Codul Fiscal și mediul de afaceri”. „Realitatea României ultimilor 10-15 ani arată că dezvoltarea economică nu se poate realiza în absenţa măsurilor de guvernare cu caracter liberal. Economia românească are nevoie de o componentă liberală în cadrul guvernării, însă, din ceea ce constatăm în ultima perioadă, noul Executiv s-a mişcat extrem de lent în ceea ce priveşte punerea în aplicare a noilor prevederi ale Codului Fiscal. Deciziile politico-economice generate de fostul Guvern, susţinut de ALDE, prevedeau încurajarea reluării consumului intern, prin reducerea TVA, a unor accize şi diminuarea altor categorii de impozite”, a precizat deputatul în discurs.

„De asemenea, modificarea Codului Fiscal a urmărit sprijinirea mediului de afaceri şi creşterea investiţiilor, cu un accent sporit pe dezvoltarea capitalului autohton şi a întreprinzătorilor români.

Faptul că România este unul din statele care performează din punct de vedere economic în Uniunea Europeană, deziderat realizat în urma măsurilor luate de fostul guvern, se pare că nu este continuat la aceeaşi parametri de eficienţă de actualul Executiv. Guvernarea din care a făcut partea şi ALDE a readus România pe drumul bun al dezvoltării. Au fost reîntregirea salariile şi pensiilor, s-a reuşit timp de trei ani o creştere economică printre cele mai mari din Uniunea Europeană, am realizat scăderea TVA, am diminuat decalajele existente între pensionari şi salariaţi, toate acestea contribuind determinant la creşterea nivelului de trai al românilor.

ALDE a susţinut Codul Fiscal şi o agendă de măsuri economice de dreapta, respectiv drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Din păcate, actualul Guvern a dat dovadă de bâlbâieli nepermise în ceea ce priveşte aplicarea prevederilor acestui document, iar întârzierea de aproape trei luni a emiterii normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal este doar un exemplu în acest sens. De asemenea, scăderea TVA, modificarea impozitului perceput microîntreprinderilor, precum şi celelalte facilităţi acordate prin Codul Fiscal au însemnat venituri în scădere pentru bugetul de stat. Încasările mai slabe vor trebui suplimentate prin împrumuturi ale statului. Astfel, după intrarea în vigoare a noului Cod fiscal, deficitul bugetului general consolidat a crescut pentru anii 2016 si 2017 de la 1,1% din PIB şi respectiv 0,9% din PIB, conform Strategiei fiscal bugetare pentru perioada 2015-2017, la 2,8% din PIB pentru anii 2016 şi 2017 potrivit Strategiei fiscal bugetare pentru perioada 2016-2018. Încasările mai slabe vor trebui suplimentate prin noi împrumuturi ale statului, şeful Trezoreriei anunţând deja că România trebuie să împrumute 28 de miliarde lei pentru a acoperi pierderile.

        Pe de altă parte, specialiştii apreciază că impactului negativ asupra veniturilor bugetare ca urmare a reducerii nivelului impozitării trebuie dublat de încasări suplimentare din îmbunătăţirea activităţii de colectare a taxelor şi impozitelor de către ANAF, evaluate la circa 14 miliarde în anul 2016 şi, respectiv, la aproximativ 18 mld. lei anual în perioada 2017-2019 (la nivelul a circa 2% din PIB). Principiul responsabilităţii fiscale impune guvernului să gestioneze politica fiscal-bugetară în mod prudent, si consider că MFP trebuie să îmbunătăţească activitatea de combatere a evaziunii fiscale, pentru a reduce pierderile bugetare.

În urma intrării în vigoare a noului Cod Fiscal și al noului Cod de Procedură Fiscală, responsabilii din domeniul fiscal au reclamat o serie de nemulțumiri, după cum urmează:

– Lipsa unor precizări clare în Norme privind cuantumul garanțiilor aferente antrepozitarilor fiscali și a modului de reducere a acestora funcție de comportamentul fiscal;

– Lipsa precizărilor și a unor norme tranzitorii privind modul de administrare a dosarelor de transfer întocmite potrivit procedurii vechi;

– În privința acordului de prețuri de transfer, noua procedură prevede cumularea valorilor tranzacțiilor efectuate, ceea ce duce la obligația mai multor contribuabili de a depune documentația pentru obținerea acordului de prețuri de transfer;

– Reanalizarea reglementărilor privind recunoașterea pierderilor neimpozabile în cazul produselor accizabile aflate în regim suspensiv de accize, fie că se află în deplasare și recunoașterea se face în baza unor studii, fie că se află în cadrul antrepozitelor și normele tehnice ale instalațiilor de procesare nu au întotdeauna în vedere factorii de mediu și calitatea materiilor prime utilizate efectiv;

– Reacția rapidă a autorităților vis-a-vis de povara fiscală a profesiilor liberale prin impunerea suplimentară cu 10.5%, respectiv contribuția la asigurările sociale, în condițiile în care această plată suplimentară nu constituie avantaj la stagiul de cotizare al persoanei, lucru care a dus la desființarea multor P.F.A.

De asemenea, specialiştii direct confruntaţi cu efectele noului Cod Fiscal mai reclamă şi birocrația fiscală legată de declarația 088 și anularea codului de TVA, în cazul:

– Societăților care au aplicat regimul de scutire pentru întreprinderi mici și care au depășit plafonul de 220.000 lei. În acest caz, autoritățile fiscale sunt obligate legal să acorde cod de TVA societății, dar dacă în urma analizei intenției și capacității de a desfășura activități din sfera TVA se constată că respectivul contribuabil nu îndeplinește condițiile necesare, acest cod va fi anulat în aceeași zi în care a fost acordat. Trebuie reținut că un contribuabil aflat în această situație nu va reveni la statutul de neplătitor de TVA, ci va fi plătitor cu codul de TVA anulat, urmând să suporte consecințele ce derivă din acest statut.

– Societăților care dețin un cod valid de TVA și care au schimbat sediul social, asociați sau administratori. În acest caz, formularul 088 nu trebuie depus la inițiativa contribuabilului, ci doar la solicitarea organelor fiscale. Trebuie menționat faptul că autoritățile fiscale au extins conceptul de „schimbare”, astfel încât solicită depunerea formularului și în cazul extinderii sediului de la aceeași adresă (i.e. adresa se modifică din „corpul A, birourile 1-3” în „corpul A, birourile 1-4”) sau diminuarea numărului de administratori/asociați (cu toate că nu au loc modificări printre acționarii/asociații rămași). De aceea, în practică, orice modificare la ONRC în rubricile privind sediul, asociații sau administratorii face obiectul unei invitații din partea organelor fiscale de a depune formularul 088.

O altă problemă semnalată se referă la dificultățile legate de modificarea totală a modului de completare a  declarației  394, având în vedere caracterul vast și complex, lucru care  necesită un efort suplimentar pentru completare și depunere, precum și alocarea de resurse suplimentare pentru depunerea cu succes a acesteia (pentru lunile ianuarie și februarie 2016, până pe data de 25 aprilie 2016 trebuie înlocuite declarațiile depuse prin retrimiterea acestora completate conform noului formular)

Totodată, data la care devine obligatorie depunerea declarației fiscale a fost preluată din Vechiul Cod de Procedură Fiscal cu aproximativ același conținut, respectiv la art. 82 alin. (6) lit. b) se prevede că „Declaraţia de înregistrare fiscală se depune în termen de 30 de zile de la: (…) b) data eliberării actului legal de funcţionare, data începerii activităţii, data obţinerii primului venit sau dobândirii calităţii de angajator, după caz, în cazul persoanelor fizice.”, fapt care creează aplicarea unui tratament neunitar la nivelul administrațiilor financiare locale.

Nu în ultimul rând, oamenii din sistem susţin că nedefinirea noțiunii de „consultanță” din cadrul definiției microîntreprinderilor art. 47 lit. b) are ca efect imposibilitatea încadrării la microîntreprindere a unei societăți de consultanță fiscală care desfășoară  activitate de consultanță fiscală autorizată, potrivit OG nr. 71/2001 privind organizarea și exercitarea activității de consultanță fiscală, ca profesie liberală și care are cod CAEN distinct.

În consecinţă, Guvernul este dator să vegheze la corecta aplicare a noului Cod Fiscal în aşa fel încât să diminueze riscul extrem de deteriorare permanentă şi de proporţii a poziţiei finanţelor publice ale României. Actualul Guvern este obligat să continue paradigma economică liberală, bazată pe încurajarea mediului de afaceri, pe securizarea creşterii economice şi pe sprijinirea investitorilor români. Prin promovarea şi susţinerea noului Cod Fiscal, ALDE a garantat continuarea reformelor economice îndreptate înspre dezvoltarea clasei de mijloc, creşterea standardului de viaţă al românilor şi închiderea pentru totdeauna a drumului greşit al austerităţii.

        Chiar dacă nu are prea mult timp la dispoziţie, actualul Guvern trebuie să îşi calibreze politica fiscală spre a continua măsurile pozitive ale reformelor din ultimii ani, şi, în acelaşi timp, să demonstreze predictibilitate şi plus valoare pentru economia naţională, cu rezultate palpabile nu doar declarative în colectarea veniturilor, combaterea evaziunii fiscale şi susţinerea capitalului privat românesc”, a mai arătat Cornelia Negruţ.

Lăsaţi un răspuns