Ziar online de Maramures. Stiri din judet si informatii de interes national
luni, 18 decembrie 2017

Hram la biserica „Sfântul Ştefan cel Mare” de la IPF

Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la biserica din incinta Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei, care are hramul „Sfântul Ştefan cel Mare”, prăznuit sâmbătă, 2 iulie, în fruntea unui sobor de peste 20 de preoţi şi diaconi, din care a făcut parte şi protopopul Sighetului, pr. Vasile Aurel Pop.

hram ipf sighetRăspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de un grup de absolvenţi şi studenţi teologi din Baia Mare, dirijaţi de pr. prof. dr. Petrică Aurelian Covaciu. La priceasnă a cântat şi Maria Mihali din Sighetu Marmaţiei.

În timpul Sfintei Liturghii a fost hirotonit întru diacon tânărul teolog Vasile Grec.

Din luna mai 2008, Sfântul Ştefan cel Mare este protectorul Poliţiei de Frontieră din România. Este anul în care Inspectoratul teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei a pus piatra de temelie a bisericii din incintă, Sfinţită de P.S. Iustin Sigheteanul. Biserica a fost înălţată, după proiectul arhitectului Dorel Cordoş, doar într-un an, de meşterul Vasile Hotico din Ieud, cu jertfelnicia poliţiştilor de frontieră şi al bunilor credincioşi din Sighetu Marmaţiei, ceea a făcut posibil ca în 2009 să poată fi târnosită.

Pictura este făcută în stilul bisericilor vechi de lemn din Maramureş, de o echipă condusă de Octavian Ciocşan şi a fost sfinţită la 2 iulie 2014.

De ce hramul Sfântul Ştefan cel Mare la o biserică a Poliţiei de Frontieră din Maramureş? În primul rând pentru că Ştefan cel Mare face parte din neamul Muşatinilor, iar aceştia, prin strămoşul lor Bogdan I, se trag din Maramureşul voievodal. Bogdan I, ultimul voievod maramureşean, care a întemeiat statul Moldova, la 1359, era din Cuhea Maramureşului, Bogdan Vodă de azi.

Apoi, pentru că Ştefan cel Mare este protectorul Poliţiei de Frontieră din toată ţara. Iar în calitatea sa de domn al Moldovei, urcat pe tron în 1457, cu oştile de moldoveni, a oprit înaintarea turcilor musulmani spre centrul Europei, unde vroiau să ajungă după cucerirea Constantinopolului, la 1453. Un alt merit al Sfântului Ştefan a fost că după fiecare bătălie câştigată sau pierdută acesta ridica câte o biserică. Aşa a ridicat 44 de biserici în 47 de ani de domnie. Pe lângă acestea, era şi un mare creştin şi rugător, care cerea ajutorul lui Dumnezeu în orice întreprindea.

Despre toate acestea şi despre multe altele a vorbit în cuvântul de învăţătură P.S. Iustin Sigheteanul în faţa multor credincioşi din oraş şi poliţişti de frontieră prezenţi la Sfânta Liturghie Arhierească.

„Din stirpea maramureşeană s-a născut domnul mult credincios Ştefan cel Mare, care nimic nu făcea fără să se consulte cu slujitorii lui Dumnezeu, în special cu sfetnicul şi duhovnicul său, Sfântul Daniil Sihastru, a cărui peşteră se află lângă Mănăstirea Putna”, a spus P.S. Iustin Sigheteanul.

Iar dacă la 2 iulie, la Mănăstirea Putna a lui Ştefan cel Mare este mare sărbătoare, nici maramureşenii nu pot sta deoparte şi îl cinstesc pe Ştefan cel Mare ca pe unul care se trage din Maramureşul Voievodal, biserica Inspectoratului Poliţiei de Frontieră devenind a doua Putnă pentru maramureşeni, prin cinstirea voievodului Sfânt Ştefan cel Mare.

La Sfânta Liturghie Arhierească s-au rugat împreună cu credincioşii din oraş poliţişti de frontieră, în frunte cu şeful Inspectoratului, general Liviu Bute, şefi din alte instituţii militare şi demilitarizate din judeţ, primarul nou ales al Sighetului Marmaţiei, Horia Scubli.

P.S. Iustin Sigheteanul a înmânat inspectorului şef al Inspectoratului Poliţiei de Frontieră Monografia-album „Chivote ale credinţei”, care cuprinde istoricul şi imagini de la cele 30 de mănăstiri şi 10 schituri din Eparhie, iar preotul slujitor Vasile Grigor a făcut cadou P.S. Iustin Sigheteanul, pentru Muzeul Eparhiei, o icoană a Domnului Iisus Hristos.

Andrei Fărcaş

 

Lăsaţi un răspuns