Ziar online de Maramures. Stiri din judet si informatii de interes national
marți, 23 octombrie 2018

Conferinţa preoţească de la Sighetu Marmaţiei

Joi, 20 octombrie, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a prezidat Conferinţa preoţească de toamnă de la Sighetu Marmaţiei, la care au participat preoţii din protopopiatele Sighetu Marmaţiei şi Vişeu.

 conferinta-preoteascaÎn deschiderea conferinţei, P.S. Iustin Sigheteanul a asistat la Sfânta Liturghie, oficiată în catedrala „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, din Sighetu Marmaţiei, de un sobor din care au făcut parte cei doi protoierei, Vasile Aurel Pop, protopop de Sighet, şi Mihai Chira, protopop de Vişeu, preotul paroh Ioan Paul Tomoiagă, stareţi de mănăstiri şi preoţi de mir din Maramureşul Voievodal.

Răspunsurile la strană au fost date de un grup de preoţi tineri din cele două protopopiate.

În timpul Sfintei Liturghii s-au împărtăşit mai mulţi preoţi.

Conferinţa

Pentru cei peste 130 de preoţi prezenţi în catedrala din Sighetu Marmaţiei, P.S. Iustin Sigheteanul a vorbit, la început, despre personalitatea multiplă a ierarhului erudit Antim Ivireanul, unul dintre cei mai importanţi ierarhi ai Ţării Româneşti din toate timpurile, poliglot, traducător, mare tipograf, trecut în rândul sfinţilor ca urmare a martirajului său. Sfântul Antim Ivireanul a introdus limba română modernă în oficierea liturgică, a scris cărţi de cult şi de învăţătură pentru preoţii români din cele trei Ţări Române, a fost un iscusit ctitor de locaşuri de cult.

Acesta este motivul pentru care, la iniţiativa P.F. Daniel, la 300 de ani de la trecerea la Domnul, ca martir, anul 2016 a fost declarat ca An comemorativ al acestui sfânt, a spus Ierarhul maramureşean.

Aflându-ne în Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, nu numai cuvântul Arhiereului a fost pe această temă, ci şi referatul întocmit şi susţinut de pr. dr. Cristian Ştefan, consilier eparhial, cu titlul “Sfântul Ierarh Antim Ivireanul – cel mai de seamă tipograf din Ţările Române la sfârşit de secol XVII şi început de secol XVIII”.

 Este vorba de un referat cuprinzător despre activitatea tipografică a Sfântului, care, încă de când era egumen, a întemeiat tipografii, pe care le-a condus cu multă pricepere. Când a ajuns ierarh a continuat această activitate, a dezvoltat-o, astfel încât, în total, a tipărit 63 de cărţi, din care 39 au fost lucrate de el însuşi.

         „Cărţile lui Antim, cele care se adresau lumii ortodoxe, în general, au fost difuzate pe o scară foarte largă, pe măsură ce au fost tipărite, se spune în referat. Au fost dăruite popoarelor ortodoxe, Constantinopolului, Ierusalimului, Siriei, unde erau greci mulţi. Cartea românească tipărită de Antim a fost difuzată în Ţara Românească, în primul rând, dar şi în Transilvania şi Moldova. Sunt cărţi numeroase din tiparul lui Antim care se găsesc astăzi răspândite prin Transilvania, mai ales că Brâncoveanu era şi conducătorul şi cel care îndruma într-un fel viaţa religioasă a românilor din Ardeal. Când în Transilvania erau frământări teribile legate de tendinţele de uniaţie, Brâncoveanu l-a trimis la Alba Iulia pe Mihail Ştefanovici, ucenicul lui Antim, cu o tiparniţă, iar acesta a tipărit acolo un Chiriacodromion, o carte de învăţătură, şi un Bucvar, un abecedar.”

         „A fost un luptător pentru popor, pentru păstrarea neştirbită a Bisericii nesubjugate. Pe lângă toate acestea, marele nostru ierarh şi-a dorit ca Liturghia să fie accesibilă poporului, se mai spune în referat.

         Prezentarea de cărţi

         Două cărţi au fost prezentate cu această ocazie, în cadrul întâlnirii cu preoţii: „Istoria Bisericii Ortodoxe Române din Maramureş” de prof. dr. Nuţu Roşca, un volum masiv, de peste 900 de pagini, a cărui relatare se opreşte, voit, la anul 1948, când tăvălugul comunist a început să distrugă Biserica Ortodoxă, lucru ce nu i-a reuşit, şi Monografia-album a Protopopiatului Sighet, a patra din seria celor 8 volume de acest fel scoase de Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, în care sunt prezentate istoricul comunităţilor şi al bisericii parohiale, activităţile culturale şi filantropice din parohii, în trecut şi în prezent, profilul parohiei, cimitirele etc., cu o ilustraţie color, elocventă şi de calitate foarte bună.

         Comunicări 

         În finalul conferinţei au fost făcute comunicări de ordin administrativ şi pastoral, s-a discutat pe diferite teme privind misiunea preoţească în ziua de azi.

        

Andrei Fărcaş

 

Lăsaţi un răspuns