Unul dintre cei mai mare scriitori contemporani români, Augustin Buzura, a murit luni după-amiază, la vârsta de 79 de ani.
Trupul neînsuflețit al scriitorului a fost depus marți, de la ora 14,30, la Academia Română și de la ora 16,00 la capela Cimitirului Bellu. Înmormântarea va avea loc miercuri, de la ora 13,00.
„Mulțumim cu toată inima tuturor celor care au trimis familiei un gând bun în aceste momente atât de grele”, a scris, pe Facebook, Daniela Zeca-Buzura.
***
Augustin Buzura a urmat cursurile pre-universitare la Liceul “Gheorghe Șincai” (în prezent, Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Baia Mare). A absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie din Cluj (1958-1964). A renunțat la profesia de medic psihiatru și s-a dedicat literaturii. Metodele psihiatrice de investigare a conștiinței umane se vor regăsi în romanele sale.
A fost redactor, secretar general de redacție, redactor-șef al revistei „Tribuna” din Cluj, la care a debutat în 1960. A abandonat medicina în favoarea literaturii, debutând editorial cu volumul de povestiri ‘Capul Bunei Speranțe’ (1963). După încă o culegere de povestiri și nuvele (‘De ce zboară vulturul?’, 1966) se dedică în exclusivitate romanului, dobândind o rapidă și largă cunoaștere din partea criticii și a publicului.
Augustin Buzura a tradus din literatura germană, maghiară, franceză, spaniolă, poloneză, rusă, chineză, slovenă. A publicat articole, eseuri, interviuri, note în reviste de literatură și cultură din țară și străinătate. A scris și scenarii de film.
A fost membru titular al Academiei Române din martie 1992 și a condus Institutul Cultural Român.
***
„A murit Augustin Buzura. A fost un prozator de forță, o voce unică în literatura română, scriitor născut, nu făcut, un caracter șlefuit în cele mai dense ipostaze de viață: copil crescut într-un sat din Maramureș, student medicinist la Cluj, lucrător în mină, ziarist impetuos, apoi meșter în presa literară, scriitor care trudea responsabil pentru fiecare frază, pentru fiecare pagină, pentru fiecare carte. Romanele lui Augustin Buzura dau mărturie despre o epocă, țin loc și de disidență pentru o perioadă săracă în normalitate, personajele sale ating uneori adâncimi dostoievskiene. Literatura română s-a îmbogățit cu cărțile lui Augustin Buzura, Academia Română a ales corect și rămâne cu un nume care îi face cinste. Noi, contemporani cu Augustin Buzura, am pierdut un om, dar vom câștiga de câte ori îi vom citi opera”, a scris ministrul Culturii.
***
„Veșnic în căutarea adevărului absolut, pe care singur admitea că nu-l poți găsi niciodată, Augustin Buzura a fost și va rămâne un nume fundamental al prozei românești, dincolo de modelele și preferințele trecătoare. Universul romanelor sale rămâne o mărturie profundă și acută despre regimurile care s-au succedat în România ultimei jumătăți de secol XX, iar pionieratul său în managementul cultural continuă să dea roade”, se arată într-un comunicat al Institutului Cultural Român.
Foto: Mihai Adrian Buzura