Primăria oraşului Baia Sprie, în colaborare cu Societatea Tripart Consulting, au lansat, zilele trecute, sesiunea de informare şi consultare publică a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) a oaşului.
Evenimentul a avut loc la Casa de Cultură din localitate. Cu această ocazie s-a constituit grupul de lucru în vederea elaborării într-o manieră transparentă şi participativă a acestui document, conform legislaţiei în vigoare privind consultarea publică.
Documentul abordează conturarea unei viziuni strategice durabile de dezvoltare a mobilităţii în oraş, evaluând accesibilitatea, calitatea serviciilor în transporturi, intermodalitatea, siguranţa în deplasare şi impactul asupra mediului pentru orizontul de timp 2016 – 2028. Elaborarea unui plan de mobilitate urbană este o cerinţă naţională, acest lucru fiind stipulat în articolul 46 din Legea Nr. 350 din 6 iulie 2001, privind amenajarea teritoriului şi urbanismului cu completarea Ordinului Nr. 233/26 februarie 2016. De asemenea, conform prevederilor din programele operaţionale actuale, obţinerea de finanţare europeană este condiţionată de realizarea unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă.
Multe rezervaţii în zonă
Contribuţia cetăţenilor şi a actorilor relevanţi este esenţială deoarece PMUD este un concept nou care pune accent deosebit pe implicarea cetăţenilor şi a tuturor părţilor implicate, pe coordonarea politicilor între sectoare (transport, utilizarea terenurilor, mediu, dezvoltare economică, politici sociale, sănătate, siguranţă etc.), între diferite niveluri de autoritate şi între autorităţile învecinate.
Teritoriul administrativ al oraşului Baia Sprie este situat în partea vestică a judeţului Maramureş, include localităţile Baia Sprie, Chiuzbaia, Satu Nou şi Tăuţii de Sus. În aria administrativă a oraşului Baia Sprie există multiple rezervaţii şi monumente ale naturii: Rezervaţia paleontologică „Răzvan Giuvulescu” de la Chiuzbaia, Rezervaţia „Lacul Albastru”, Rezervaţia „Arboretul de castan comestibil”, Rezervaţia „Creasta Cocoşului”. Ca obiective turistice se regăsesc un complex turistic cu trei pârtii de schi, o cabană cu lac şi pârtie de schi, Lacul Albastru, un han situat la cumpăna Gutâiului, un poligon de tir sportiv amplasat în Tăuţii de Sus, mormântul lui Pintea Viteazu, şi o zonă de agrement în Poiana Boului propice pentru schi fond şi tir.
Chestionare pentru îmbunătăţirea serviciilor
Vasile Dorin Paşca, primarul oraşului Baia Sprie, spune că în următorii 20 de ani, trebuie să fie unul cu aer curat, cu mediu prietenos, un loc în care omul să primeze, un loc unde mobilitatea şi calitatea vieţii să fie ridicate, un loc unde poţi alege să te deplasezi, cu bicicleta în defavoarea autoturismului. În acest sens, participanţii la manifestare au completat un chestionar prin care şi-au bifat preferinţele referitoare la circulaţie, parcări, transportul în comun, necesitatea unei piste de biciclete, a trotuarelor, trecerilor de pietoni, descongestionarea traficului din zonele centrale etc.
În prezent, după cum a declarat primarul Paşca, puţine oraşe din lume se pot „fălii” cu străzi pavate din aur, dar riveranii din Baia Sprie spun ca se mândresc cu ce au. „Ne-am gândit ca toată zona Băii Mari, al bazinului minier al Maramureşului ar putea avea un drum al aurului, iar oraşul Baia Sprie ar putea fi mijlocul acestuia. Acest drum ar putea începe la Nistru şi s-ar putea termina la Băiuţ. Pe toate aceste cărări strămoşii noştri au carat sute de tone de aur, cu spatele, cu caii sau cu maşinile. S-a tot vorbit de redeschiderea minelor. Şi aici în Baia Sprie ne-am dori acest lucru. Deocamdată legile nu ne ajută dar lucrăm şi la asta. Cum am deschis spitalul închis de Guvern putem redeschide şi minele. Noi avem mineritul în sânge”, spune primarul Vasile Dorin Paşca. Potrivit statisticilor, mai mult de 60% dintre locuitorii oraşului Baia Sprie au avut legatură cu mineritul într-un fel sau altul.
Staţiune turistică în trecut
Oraşul Baia Sprie, aşezat pe valea râului Săsar, la poalele munţilor Gutâi, are o suprafaţă de 91 km pătraţi. Înzestrat cu un peisaj natural deosebit, a fost în secolele XVIII, XIX şi staţiune turistică. Multă vreme minele din Baia Mare şi Baia Sprie au reprezentat proprietatea reginei. În anul 1411 cele două oraşe sunt cedate de regele Sigismud lui Stefan Lazarevisc, despot sârb, în schimbul cetăţii Belgradului, iar mai târziu în 1427 stăpân al oraşului avea să devină Gheorghe Brancovisc. Numele ambilor stăpâni au lăsat gusturi amare locuitorilor din acele vremuri. Ei au asuprit locuitorii băştinaşi pentru îmbogăţirea lor personală. Domnia lui Iancu de Hunedoara, între anii 1446 – 1453, ca stăpân al ţinutului, aduce şi privilegii orăşenilor. Acestor privilegii li se vor adăuga şi altele, mai târziu de către regele Matei Corvin. O serie de evenimente au adus amărăciune în rândul populaţiei oraşului, astfel: în 1460 prinţul polonez Albert vandalizează oraşul, în 1562 turcii atacă locurile cu vehemenţă, în 1589 oraşul a fost incendiat aproape în întregime, în 1690 oraşul îşi cedează minele statului în schimbul scutirii de dari, în 1710 din cauza epidemiei de pesta mor 580 de locuitori, anul 1771 este marcat de invazia tătarilor, iar în anul 1780 oraşul a fost inundat apa distrugând multe locuinte. În 1782 are loc o invazie de lăcuste care a făcut mari stricăciuni recoltelor. Cu toate acestea oraşul a rămas viu. Bogăţiile din adâncurile Dealului Minei au asigurat prosperitatea şi refacerea pagubelor ivite. Au fost perioade de înflorire, dar şi regrese marcate de scaderea populaţiei. Conform primelor date rămase din timpul împărătesei Maria Tereza, populaţia a crescut de la 300 de locuitori la aproximativ 5.000 de locuitori şi a rămas constantă până la mijlocul secolului trecut.
Vasile Gherman