În anul 2012, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti, Universitatea ”1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Muzeul Județean Satu Mare și Muzeul ”Ioan Raica” Sebeș, județul Alba a demarat un proiect de arheologie montană inedit pentru România, care s-a derulat anual.
Obiectivele proiectului de arheologie montană au fost verificarea punctelor din repertoriul arheologic descoperite la altitudine de peste 900/1000 m. Rezultatele proiectului au fost prezentate de coordonatorii proiectului la mai multe conferințe naționale și internaționale: în data de 9 octombrie 2015 la conferinţa internaţională New results in the archaeological research in the eastern part of the Carpathian Basin ce s-a desfăşurat la Muzeul Jósa András din Nyíregyháza, Ungaria; la Sesiunea Națională de Comunicări Științifice a Institutului de Arheologie “Vasile Pârvan”: ”Metodă, Teorie şi Practică în Arheologia Contemporană In Memoriam Alexandru Vulpe” (30 Martie-1 Aprilie 2016), București, cu comunicarea Considerații preliminare privind locuirile preistorice din zonele înalte ale Maramureșului istoric; la Conferința Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Chişinău, ediţia a VIII-a cu tema: Materiale preistorice în zonele montane ale Maramureșului, nordul României: o introducere. (31 mai – 2 iunie 2016); la conferinţa internaţională 22nd annual Meeting of the EAA 2016 – la secțiunea The invisible constant. Building new frameworks for an archaeological understanding of migration as cultural behavior, ce s-a desfăşurat la Vilnius, Lituania, cu tema:Migration thru artifacts. Recent researches in the Prislop Pass, Eastearn Carpathians (Romania), desfășurată în perioada 31 august – 04 septembrie 2016. Cea mai recentă prezentare a avut loc în perioada 12-16 octombrie 2016 la Innsbruck, Austria, la conferința 4th INTERNATIONAL GLACIAL ARCHAEOLOGY SYMPOSIUM, organizată de Institut für Archäologien, Universität Innsbruck, Austria, unde au participat specialiști de pe trei continente însumând unsprezece națiuni. Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș a fost reprezentat de muzeograful Bogdan Bobînă care, alături de arheologul Achim Călin Șuteu de la Universitatea ”1 Decembrie 1918” Alba Iulia, a prezentat lucrarea The Population Dynamics in the Eastern Carpathians (Romania).
În cadrul proiectului a fost verificată în 2012 şi amenajarea unei pârtii de schi în Pasul Prislop, unde, la altitudinea de 1.395 m, au fost descoperite două piese litice în poziţie secundară, aparţinând probabil paleoliticului superior. În urma verificărilor din anul 2012 au fost alese spre studiu trei regiuni: Pasul Prislop, Vârful Geamănul şi Vârful Pietrosu Rodnei. Cercetările din anul 2014 s-au concentrat în Pasul Prislop, iar cele din anul 2015 în zona Pasului Prislop, zona vârfului Geamănu şi a posibilelor rute spre Fântâna Stanchii – culoare de trecere din Moldova spre Maramureş.
În anii 2014 şi 2015, în punctul Pasul Prislop-Pârtia de schi, au fost descoperite o serie întreagă de piese litice în jurul altitudinii de 1.420-1.456 m, toate în poziţie secundară. O altă aşezare, probabil mezolitică, a fost identificată în anul 2014 şi revizitată în 2015, tot în zona Pasului Prislop, mai precis în şaua dintre Tarniţa Ţifa şi vârful Coasta Plaiului, în apropiere de stâna Gropşoare, la altitudinea de 1.568 m; toate piesele au fost descoperite in situ. În anul 2014 s-a încercat şi o primă identificare în teren a unor structuri şi a locului asociate bătăliei din anul 1717 cu tătarii, situate nu departe de Pasul Prislop. Ca reper au fost folosite hărţile josephine, şi anume planşa XXXVII din zona oraşului Borşa, judeţul Maramureş; pe această hartă apar treiWachthaus-uri (două amplasate la ieşirea din Borşa spre Pasul Prislop pe valea Vişeu şi al treilea în zona actualei Baia Borşa, pe valea Cisla) şi tot aici apare menţionat şi locul înfrângerii tătarilor, poziţionat însă diferit de monumentul memorial actual.
În anul 2015, în Poiana Ştiol, la altitudinea de 1.527 m, au fost decoperite o piesă de silex şi fragmente ceramice post-romane. De asemenea, în timpul cercetărilor din 2014-2015 au fost documentate o serie de ruine şi de materiale aparţinând celor două războaie mondiale, precum şi mai multe stâne abandonate. În campania din anul 2016, obiectivul cercetărilor a vizat verificarea punctelor Stâna Gropșoare și Poiana Știol,unde au fost descoperite piese litice (din menilit și silex) și fragmente ceramice lucrate la roată.
De-a lungul timpului, echipei inițiale i s-au alăturat voluntari și specialiști de la alte instituții naționale și internaționale. Coordonatori ai proiectului sunt: Dan Pop, Bogdan Bobînă (Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Baia Mare) şi Alexandru Dragoman (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti), iar de-a lungul celor 4 ani din colectivul de cercetare au mai făcut parte Raul Cardoş, Marius Ardeleanu, Sorana Ardeleanu, Zamfir Şomcutean (Muzeul Judeţean de Istorie și Arheologie Maramureş), Ciprian Astaloş (Muzeul Judeţean Satu Mare), Radu Totoianu (Muzeul ”Ioan Raica” Sebeş), Ionuţ Codrea (Muzeul Civilizaţiei Dacice și Romane Deva), Dragoş Conţiu, Vlad Săsăran, Talida Roman (Consiliul Județean Maramureș), Alina şi Philipp Zander (Universitatea ”Ludwig-Maximilians” din München).
Bogdan Bobînă
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș