Alegerile pentru Președintele României se vor desfășoară în data de 10 noiembrie 2019. În cazul în care niciunul dintre candidați nu întrunește majoritatea de voturi valabil exprimate ale alegătorilor înscriși în listele electorale permanente, se organizează al doilea tur de scrutin, în data de 24 noiembrie 2019.
Procesul electoral începe duminică, 10 noiembrie a.c., la ora 7.00 și se încheie la ora 21.00. Prin excepție, votarea în străinătate se desfășoară și pe parcursul zilelor de vineri și sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe la ora locală 12.00 și se încheie la ora locală 21.00, iar în ziua de sâmbătă, procesul începe la ora locală 7.00 și se încheie la ora locală 21.00 (art. 44 din Legea 370/2004). Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot își pot să exercita dreptul de vot până cel mult la ora 23.59 (art. 46 din Legea 370/2004).
Campania electorală
Campania electorală pentru alegerea Președintelui României a început în 12 octombrie și se va termina în data de 9 noiembrie, ora 7.00. În situația organizării turului II de scrutin, campania electorală începe în 15 noiembrie, și se va încheia în data de 23 noiembrie a.c., la ora 7.00. În campania electorală candidații și, după caz, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care i-au propus, precum și cetățenii au dreptul să își exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marșuri, precum și prin mass-media. Organizarea mitingurilor, adunărilor și marșurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislația în vigoare. Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.
Legislația în vigoare prevede că în unitățile militare, în unitățile de învățământ, în timpul programului de învățământ, în sediile reprezentanțelor diplomatice, precum și în penitenciare, acțiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.
Exercitarea dreptului la vot
Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România care în ziua votării se află în țară își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic și, în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar.
Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.
Își pot exercita dreptul la vot cetățenii români care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal puși sub interdicție și nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.
Alegătorul cu drept de vot își exercită opțiunea electorală astfel: la una dintre următoarele secții de votare: în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde își are domiciliul sau reședința, poate vota numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își are domiciliul ori reședința, conform legii; în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul sau reședința, poate vota la orice secție de votare din cadrul acesteia; în cazul în care îndeplinește funcția de membru al biroului electoral al secției de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secției de votare ori asigură menținerea ordinii, votează la secția de votare unde își desfășoară activitatea; în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secție de votare care îi asigură accesul la vot; în cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secție de votare organizată în străinătate.
Cetățenii români care locuiesc în străinătate și deține documente de ședere valabile din partea statului respectiv au posibilitatea de a vota prin corespondență, dacă s-au înregistrat online în acest sens și au solicitat transmiterea prin poștă a documentelor de vot la adresa sa de corespondență. Acești cetățeni sunt radiați pentru tururile de scrutin din lista electorală permanentă din România și înscriși în lista electorală permanentă pentru votul prin corespondență.
Votul cu urna specială
Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din țară, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării, ștampila cu mențiunea „VOTAT”, buletine de vot și timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea (art. 45 alin. (1) din Legea 370/2004). Cererile de votare prin intermediul urnei speciale formulate de persoanele cu drept de vot internate în spitale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secții de votare din localitatea în care se află spitalul, stabilite prin decizie a biroului electoral județean. (art. 45 alin. (5) din L 370/2004).
Procedura de exercitare a dreptului de vot de către persoanele reținute, deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central (art. 45 alin. (3) din L 370/2004).
Măsuri pentru desfășurarea procesului electoral
Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiții. Atribuțiile acestuia se întind și în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum și pe străzi și în piețe publice, până la o distanță de 500 m.
În afară de membrii biroului electoral al secției de votare, de operatorii de calculator, de persoanele însărcinate cu menținerea ordinii, de candidații, persoanele acreditate, reprezentanții Autorității Electorale Permanente și membrii birourilor electorale ierarhic superioare și de personalul tehnic desemnat să asigure remedierea deranjamentelor sistemelor informatice și de comunicații utilizate în procesul electoral, nicio altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare. Pentru menținerea ordinii, președintele biroului electoral al secției de votare are la dispoziție mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar și de prefect, împreună cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne.
Nerespectarea legislației în vigoare pentru alegerea Președintelui României, republicată cu modificările și completările ulterioare constituie stabilirea și aplicarea de către organele abilitate de: contravenții sau infracțiuni electorale prevăzute de codul penal (împiedicarea exercitării drepturilor electorale; coruperea alegătorilor, frauda la vot, violarea confidențialității votului, nerespectarea regimului urnei de vot, falsificarea documentelor și evidențelor electorale, sancționarea tentativei).