Maramures Media

Iubitorii de natură au la îndemână două cărți științifice. „Comori ale patrimoniului natural maramureșean” și „Academia română și biodiversitatea maramureșeană” sunt cele două cărți scrise de inginerul Marcian Bîrda și profesorul Ioan Nădișan. Autorii, au avut șansa să facă parte dintr-o comisie de specialitate inițiată de Consiliul Județean de Ocrotire a Naturii  Maramureș, ocazie cu care, alături de alți specialișt ai instituțiilor de mediu sau asociații, au străbătut județul să identifice arbori protejați și monumente ale naturii (arborii cu vârstă de peste 100 de ani).

Activitatea din teren s-a exprimat și concretizat prin declararea unor monumente ale naturii, arii protejate – etalon ale patrimoniului natural maramureșean. Astfel, în urma inventarierii celor mai reprezentative exemplare, în paginile cărților sunt prezentate cele mai rare specii de floră ierboasă, mlaștini miraculoase, Rezervația Paleontologică de la Chiuzbaia (zăcământ de plante unic în Europa  folosit în urmă 8 milioane de ani), lostrița cea rară, rezervații geologice și speologice, arbori seculari de până la 48 m înălțime (șapte astfel de monumente ale naturii se află pe locul I în Europa), lumea animalelor (acvila, cocoșul de munte și de mesteacăn, bufnița, cucuveaua, capara neagră, râsul, marmot etc.). Statistica arată că sunt peste 300 de exemplare cu o valoare de excepție. Dintre speciile de arbori se detașează „Tisa”, din cătunul Jolob, comuna Repedea, care are aproape 1.000 de ani și este cel mai vechi din Maramureș. Este o specie relictă, indigenă și ocrotit la noi în țară. Este deosebit de apreciat pentru valoarea sa ornamentală. Seamănă cu bradul și are o culoare verde închis. Este un conifer fără conuri și rășinos fără rășină. Autorii fac referire la zecile de academicieni care au cercetat și descoperit frumusețile naturii din Maramureș. Un capitol special este dedicate botanistului borșan Artur Coman care timp de șase decenii a cerceta și studiat flora și vegetația din Maramureșul istoric. Pentru realizările sale este considerat omul de știință a secolului XX din Maramureș. Din păcate nu are o placă comemorativă ori o atenție specială din partea autorităților locale sau județene. Maramureșul este considerat de specialistii din țară și străinătate ca fiind „Cel mai mare Muzeu viu al Eropei”. În final putem spune că demersul autorilor a făcut o radiografie a comorilor patrimoniului natural maramureșean. „Urmează, ca la propunerea forurilor de specialitate, să fie înaintată Consiliului Județean Maramureș lista speciilor de arbori seculari autohtoni sau exotici din județ, care să fie declarați printr-o hotărâre monumente ale naturii sau arborei ocrotiți. Vor fi evidențiați  prin plăcuțe indicatoare, iar apoi luați în custodie de către instituții abilitate. Unii arbori se află pe domeniul privat, iar proprietarii ar trebui stimulați pentru a nu- i exploata”, spune dr. ing. Marcian Bîrda, șef Birou Fond Forestier din cadrul Direcției Silvice Maramureș.

Vasile Gherman