„Harul Lui Dumnezeu asupra noastră” și „Acest steag este proprietatea Casei de Credit și Ajutor a muncitorilor de la Minele Statului din Baia Sprie 1938” sunt cuvintele imprimate pe steagul minerilor inaugurat și pus la loc de cinste, zilele trecute, în Primăria Baia Sprie. La îndemnul socrului său, primarul Alin Sebastian Bîrda a luat inițiativa și a salvat acest steag care „zăcea” pe jos în biserica monument istoric din localitate. Era într-o avansată stare de degradare și risca să se distrugă în totalitate.
„Steagul a fost recuperat, restaurat și amplasat într-un loc potrivit în incinta instituției. Este printre puținele obiecte valoroase din rămășițele mineritului din Baia Sprie. Este un îndemn de a continua cercetările, colectarea și păstrarea obiectelor devenite piese de muzeu și de a înființa un muzeu adevărat al mineritului, activitate care dovedește singura modalitate de a trăi de acum aproximativ două mii de ani și dealungul secolelor până la desființatea totală și închiderea minelor în secolul XXI”, spune primarul Alin Sebastian Bîrda.
Casa de Ajutor Reciproc (CAR) a muncitorilor a fost înființată de mineri pentru a sprijini pe cei care au muncit la mine, dar și în alte domenii de activitate. Ideia înființării acesteia a venit după ce în alte ținuturi erau organizate CAR-uri care au funcționat cu succes, rezolvând astfel multe necazuri a celor nevoiași prin diferite forme de retribuire (împrumuturi). După modelul acesteia și în prezent în oraș, dar nu numai aici, funcționează CAR-uri (a cadrelor didactice, preoților etc.) care sunt utile la nevoie pentru cetățeni.
Inițiativă pentru un turism minier de calitate
Orașul Baia Sprie, în viziunea administrației locale, va pune mai mult accent pe tot ceea ce are legătură cu mineritul. Pentru început s-a pus bazele unei Asociații a minerilor maramureșeni, initiativă parafată zilele trecute la Baia Sprie. Cu această ocazie, un grup de foști mineri cu studii superioare s-au constituit ca fiind inițiatorii acestui proiect important pentru toți cei care au avut tangență cu mineritul, și nu numai. Asociația va fi foarte importantă pentru a demara un proiect mai amplu legat de turismul din zonă, unde galeriile din subteran, muzeele ce vor fi amenajate, traseele turistice din jurul minelor și multe altele, vor atrage mulți vizitatori și poate investitori în orașul de la poalele Gutinului. Nu este ușor să pui pe picioare un astfel de mecanism, dar nici imposibil. Material de lucru mai există (încă nu s-a distrus în totalitate), oameni cu inițiativă sunt, trebuie doar continuitate, coordonare și seriozitate. Ca orice investiție și aceasta consumă bani, însă trebuie făcut efort pentru că banii se vor reîntoarce și vor putea beneficia copiii și nepoții noștri. Trebuie să lăsăm ceva în urma noastră nu numai să distrugem tot ce au făcut cu multă trudă și în condiții mult mai grele, înaintașii noștri.
Vasile Gherman