De fiecare dată când trecem prin momente mai grele, gândul multora dintre noi se îndreaptă spre locurile copilăriei care ne aduc alinarea, liniștea, viață plină de speranță și care ne amintesc cu mare plăcere de toate cele care le-am avut atunci. Imaginea părinților, fraților, surorilor, prietenilor, vecinilor, a celor lângă care am crescut, ne-a rămas încă vie și continuă să provoace sentimente unice care te fac să uți, pentru o perioadă, de totă nebunia care se petrece cu acest virus „fabricat” pentru a face rău omenirii. Cu siguranță țărișoara nostră va fi mult mai protejată, fiindcă în ea trăiesc oameni care cred în Dumnezeu și umblă la biserică.
Maramureșul este un colțișor al lumii, cu oameni foarte credincioși, fiind protejat și ocrotit, iar o oarecare provocare fiind cauzată de revenirea acasă a maramureșenilor care viețuiau în străinătate. Dacă doctorii vindecă trupul, Biserica vindecă sufletul și este foarte vocală în această perioadă print toate acțiunile pe care le realizează.
Ca un părinte grijuliu, Episcopul Iustin se roagă meru pentru turma încredințată, și nu numai. Rugăciunile, în liniștea „Muntelui Sfânt al Mănăstirii Rohia” sunt cu siguranță rapid auzite, și prin faptul că sunt făcute mai de aproape de Cer . Preasfințitul Părinte Iustin, a simțit chemarea locurilor tinereții Sale, la așezământul monahal de metanie de la Rohia. Este acolo în „Gădina Maicii Domnului” pentru a se ruga și pentru a se pregăti în liniște și nevoință pentru Praznicul Floriilor, pentru Săptamna Patimilor, care va culmina cu Slăvitul Praznic al Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. Cu acest prilej Preasfinția Sa a poposit în cimitirul mănăstirii și a aprins lumânări la mormintele celor dragi, al Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Justinian, al arhimandritului Serafim Man, al monahului Nicolae Steinhardt, precum și la mormântul mamei după trup – monahia Maria Magdalena Hodea.
Episcopul Părinte Iustin suferă foarte mult în această perioadă și este alături de noi pentru a ne mângâia cu frumoasele cuvinte de învățătură transmise, dar mai ales pentru a ne proteja prin rugăciuni, ca să trecem mai ușor prin aceste momente grele. Pentru toate cele care le face spre folosul turmei păstorită îi suntem mereu recunoscători. Doamne ajută!
V.G.