Opinii şi stiri din judet si informatii de interes national
joi, 2 decembrie 2021

Târnosirea bisericii din Sălsig

Duminică, 25 iulie 2021, a cincea după Sfintele Rusalii, a vindecării celor doi demonizaţi din ţinutul Gadarei, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat slujba de târnosire a Sfântului Altar şi a sfinţit lucrările de renovare a bisericii din Parohia Sălsig, paroh Pr. Damian Gabriel Bot, din Protopopiatul Chioar, după care, în Altarul de Vară, a săvârşit Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, în prezenţa unui sobor important de preoţi şi diaconi.

Primire deosebită

salsigSat tradiţional de pe Valea Şomeşului chiorean, la confluenţa cu Ţara Codrului, Sălsigul este localitatea în care încă se mai păstrează o parte din tezaurul trecutului, printre care portul popular, tradiţiile orale, obiceiurile străvechi, limbajul specific etc. Să ţinem cont că ne găsim în vecinătatea Tohatului, satul de naştere al marelui povestitor şi poet Petre Dulfu, de la care ne-au rămas poveştile lui nemuritoare şi savuroase, de care şi Sălsigul era plin pe vremea marelui scriitor, trecut la Domnul în a  doua jumătate a secolului al XX-lea, Biblioteca Judeţeană din Baia Mare chiar purtându-i strălucitul său nume. Este un sat cu oameni harnici, buni şi pricepuţi gospodari, mari crescători de animale, pe care ne-am bucurat să-i întâlnim în această duminică superbă de sfârşit de iulie, adunaţi în curtea bisericii pentru primirea Episcopului lor. Aşa că nu ne-am mirat deloc că Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a fost întâmpinat după tradiţia seculară a primirii Ierarhilor, cu cai şi călăreţi, împodobiţi de sărbătoare, cu pâine şi sare, cum de puţine ori am văzut în parohiile Episcopiei, între care şi satul natal, Rozavlea, al Preasfinţiei Sale. Iar atmosfera de sărbătoare se vedea pe feţele oamenilor, în zâmbetul lor curat, în trăirea momentelor de sfinţire şi liturghisire.

Slujba de târnosire

Slujba de sfinţire a bisericii cu Sfântul şi Marele Mir şi apoi târnosirea Sfântului Altar a fost oficiată cu respectarea tuturor regulilor Bisericii Ortodoxe. În Sfânta Masă au fost puse, în tub de oţel inoxidabil, introdus în pat de nisip foarte uscat, bucăţi de Sfinte Moaşte de Sfinţi Mucenici, în acest caz ale Sfinţilor Mucenici de la Niculiţel – Zotic, Atal, Camasie şi Filip – a căror mucenicie a avut loc în secolul al IV-lea, împreună cu Documentul de Sfinţire, sigilate apoi cu ceară topită. Sfânta Masă a fost spălată cu săpun, aghiazmă şi apă de trandafiri, unsă cu Sfântul şi Marele Mir, iar în cele patru colţuri au fost puse icoanele, gravate în granit, ca să ţină sute de ani, ale celor patru Sfinţi Evanghelişti – Matei, Ioan, Luca şi Marcu. Sfânta Masă a fost înveşmântată pentru liturghisire, cu cele trei acoperăminte, a fost pusă Sfânta Cruce din spatele ei, iar pe ea au fost aşezate Sfântul Chivot, Sfântul Antimis, Sfânta Evanghelie, două cruci de binecuvântare, candela aprinsă şi două sfeşnice.

Cu ocazia acestei târnosiri, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a dăruit bisericii, pe lângă hramul istoric, „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, şi un nou hram – „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul”.

Sfinţirea prima dată a acestei biserici seculare a avut loc de abia în 2008.

Sfânta Liturghie Arhierească

Sfânta Liturghie a fost săvârşită în Altarul de Vară al bisericii, recent construit. Din soborul slujitor au făcut parte Pr. Andrei Emil Pop, inspector eparhial, Pr. Ciprian Coza, secretarul Protopopiatului Chioar, Pr. Damian Gabriel Bot, parohul credincioşilor, Pr. Cornel Bot, fost paroh al credincioşilor, Pr. Vlad Claudiu Achim, din Săsar II, Pr. Drăgan Paul Graţian, Pr. Mircea Laza din Sârbi, Pr. Valer Nicolae Pop din Mânău, Pr. Răzvan Pintea din Roşiori, Pr. Gheorghe Ovidiu Druţă din Motiş, Pr. Cosmin Tohătan din Gârdani, Pr. Petru Vamoş din Fărcaşa, Pr. Mihai Danco din Ariniş, Pr. Vasile Bocicorec din Vicea, Pr. Silviu Claudiu Silaghi din Bocşiţa, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Dr. Nifon Motogna, administratorul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, Arhid. Vlad Verdeş, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, alţi preoţi invitaţi.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu, iar la priceasnă au cântat arhidiaconii Vlad Verdeş, Teodosie Bud şi Lucian Burnar, precum şi corul mixt al parohiei, dirijat de Onorica Vălean.

În rând cu credincioşii s-au aflat prefectul Vlad Emanuel Duruş, deputatul Gabriel Zetea, primarul Daniel Pop, care l-a primit pe Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin, viceprimarul Marin Păcurar, primarul Ioan Mătieş din Mireşu Mare, primarul Lucian Morar din Ulmeni, fostul primar al Sălsigului, Florin Luca.

Curtea bisericii a fost arhiplină de credincioşi, unii dintre ei retrăgându-se la umbră, datorită soarelui care era strălucitor, ridicând temperatura la 29 de grade C.

Cuvântul de învăţătură

Pornind de la pericopa evanghelică a duminicii, a vindecării celor doi demonizaţi din ţinutul Gadarei, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a rostit un amplu şi bogat în învăţăminte duhovniceşti cuvânt în care a amintit câteva din învăţăturile pe care le desprindem din a această relatare a Sfântului Evanghelist Matei.

„Demonii Îl roagă pe Mântuitorul să le permită să intre în turma de porci. Şi zic: nu ne trimite în iad. De ce? Pentru că iadul este atât de cumplit, de nici demonii nu vor să stea în el. De aici ne putem închipui cât este de cumplit iadul, care e pregătit pentru sfârşitul istoriei, unde va fi aruncat diavolul şi toţi slujitorii lui, a precizat Preasfinţitul Episcop Iustin. Şi să ne ferească Dumnezeu să nu fim de partea celui rău, a celui întunecat! Dacă nici el nu vrea să stea în iad. El este invidios pe fericirea omului, pe valoarea lui, pe frumuseţea lui, pe mântuirea lui, că Hristos S-a întrupat ca să mântuiască sufletul omenesc şi omul integral, iar diavolul este mânios şi lucrează mereu împotriva lui Dumnezeu şi împotriva oamenilor, dar nu vrea să stea în iad… Demonii vor să arunce oamenii şi umanitatea în iad. Şi sufletele oamenilor. De aceea, trebuie să ne temem. Să ferească Dumnezeu ca nimeni să nu ajungă în iad. De aceea S-a Întrupat Hristos şi a murit pe Cruce. Cu moarte ca şi a noastră, dar mai dureroasă, mai grea, în suferinţe cumplite, ca să ne salveze din iad. A murit Hristos pentru noi, pe Cruce!”, a conchis Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin.

„O altă învăţătură care se desprinde de aici este şi aceea prin care Mântuitorul vrea să arate Apostolilor şi oamenilor ce forţă distructivă are satana, a mai afirmat Întâistătătorul Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului. Şi ce puternic este omul! Deci, doi oameni demonizaţi au purtat în trupul lor, în fiinţa lor, această forţă care a ucis 2.000 de porci! Doi oameni au fost mai puternici decât 2.000 de porci! Câtă forţă are omul, creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu! N-au putut să-l răpună! Intenţionau să-l răspună, că de aceea au şi strigat: ai venit aici înainte de timp ca să ne chinuieşti. Adică înainte de a-i omorî. Însă n-au reuşit să-şi ducă până la capăt planul. De ce? Pentru că a venit Hristos.”

„A treia învăţătură. Faptul că L-au rugat pe Hristos să le dea voie să intre în turma de porci însemnă că ei n-au putere mai multă decât li se dă. N-au putere asupra noastră şi n-au putere asupra naturii decât atât cât le îngăduie Dumnezeu. Aceasta este o altă explicaţie de ce le-a dat voie Dumnezeu: ca să arate că ei trebuiau să-L roage ca să facă ceva. Nu puteau ca să facă fără ştirea lui Dumnezeu. Nu cu voia. Să nu atribuim lui Dumnezeu distrugerile şi învolburarea naturii şi moartea oamenilor. Niciodată. Natura se învolburează, soarele ne arde şi ploile devin furtuni devastatoare şi ne ucid pentru că suntem în conflict cu creaţia lui Dumnezeu. Şi natura se răzbună pe noi. Şi ne îngrozeşte. Suntem în conflict cu creaţia lui Dumnezeu, care ne iubeşte enorm, aşa cum îşi iubeşte mama pe ultimul copil, cel mai prăpădit, care fuge de acasă, îl iubeşte şi îl aşteaptă. Nu-l poate scoate din preocupările ei. Aşa e şi Dumnezeu: e Părinte, e Tată. Ne iubeşte. Iar uneori ne lasă ca să ne mustre natura. Încearcă şi ne îngrozeşte. Şi ne mână. De aici înţelegem că natura sau demonii nu fac decât atât cât li se îngăduie. Şi când chemăm numele lui Iisus, când a apărut Hristos, demonii au plecat. Unde apare Dumnezeu, pleacă cel rău! Nu pot să stea într-un loc. De aceea noi ne botezăm copiii în numele Preasfintei Treimi, ca făptura celui rău să plece de la ei. Îi botezăm copiii mici. De ce? Noi ne botezăm copiii ca să-i aşezăm sub protecţie divină şi protecţia Preasfintei Treimi. Noi, când ne botezăm, primim cetăţenie dublă: cetăţeni ai pământului şi cetăţeni ai cerului. Acolo unde este puterea lui Dumnezeu, unde este numele lui Iisus Hristos, unde este semnul Sfintei şi de viaţă făcătoarei Cruci, de acolo toată puterea diavolului fuge. Bisericile noastre au Cruce pe vârful ei, au Sfânta Cruce în interior, casele noastre, pe vremuri, aveau Cruce. Creştinii se deosebeau de păgâni sau de necreştini, de cei de altă religie prin Sfânta Cruce. În casa noastră era o Cruce, pe peretele nostru, alături de icoane, era un loc şi un colţ de rugăciune. Unde se roagă mama, tata şi copiii. Şi ne rugăm împreună, îi punem pe copii să citească şi noi ascultăm. Nu avem voie să ne ruşinăm să stăm în genunchi cu copiii. Când Îl avem pe Hristos toate se potolesc şi se liniştesc”, a concluzionat Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin.

În încheiere, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a prezentat credincioşilor ţinutul Gadarei, vorbind despre prezenţa lui Hristos în lume atunci şi acum:

„Cei din ţinutul Gadarei L-au alungat pe Dumnezeu, în loc să Îl roage să rămână cu ei. De ce L-au alugat din ţinutul lor? Pentru că era un ţinut întreg demonizat. Toţi erau cuprinşi de lucrarea celui rău. Tot ţinutul era în puterea celui rău. Şi nu au suportat prezenţa lui Hristos şi numele lui. Ce se întâmplă acuma în lume? Dumnezeu se vrea alungat din lume! Din Europa creştină. Din familie. Din copilăria îngerilor. Au vrut să fie scos din şcoală Dumnezeu. Icoanele să fie date afară. Familia n-am reuşit să o securizăm ca părinţii să aibă dreptul să-şi crească copiii în normalitate. Acuma am vrea să scoatem educaţia religioasă din şcoală şi să introducem educaţie pentru viaţă. Păi, dascălii şi părinţii au făcut întotdeauna educaţie, şi-au crescut copiii şi i-au învăţat ce e bine şi ce e rău şi cum este viaţa. Ce trebuie să facem? Să scoatem pe Dumnezeu din şcoală şi să introducem educaţia sexuală în şcoală? Dar nu despre asta e vorba. Duhurile răutăţii, răspândite în văzduhuri şi demonii din iad au ieşit pe pământ şi s-au întrupat şi vor să dea atacul la îngeri. La copii. Să ajungă acolo la ei. Diavolii s-au întrupat şi vor să dea atacul la îngeri! Să aveţi grijă de ei. Să aveţi grijă de copii. Că ei sunt viitorul neamului şi ei sunt viitorii Sfinţi. Sunt făcuţi pentru cer, nu pentru iad. De aceea i-am botezat, de aceea-i creştem cu frică de Dumnezeu, cu fericire, cu jertfă, cu iubire, cu responsabilitate. Să populeze cerul, nu iadul şi să nu fie lemne de foc pentru iad. Să fie fii ai lui Dumnezeu. Şi dacă lumea nu se trezeşte, e naufragiu! Numai că noi sperăm că e Hristos la cârmă. Avem o Biserică, una Sfântă, sobornicească şi apostolească. Avem creştinismul încă.”

Distincţii

Au fost distinşi cu Ordinul Omagial „Preot Nicolae Gherman” părintele paroh Pr. Damian Gabriel Bot, Consiliul Parohial, Daniel Pop, primarul comunei, Gheorghe Pop, cântăreţ bisericesc, în vârstă de 80 de ani, cu Medalia Omagială „Preot Nicolae Gherman” Corul parohiei, dirijat de Onorica Vălean, şi epitropul Ioan Luca, iar viceprimarul Marin Păcurar şi Consiliul Local al comunei Sălsig cu Diploma Anului Omagial.

Au mai primit Diplome ale Anului Omagial binefăcătorii Marcel Bancoş, Alexa Vasile Stan, Mariana Borodi, Cornelia Luca, Marcel Cirţ, Cornel Cirţ, Istrate Timiş, Costel Zah, Daniel Zah, Sorin Pop, Maftei Chiş şi Radu Luca.

Scurt istoric al bisericii

Biserica din Sălsig a fost construită între anii 1890-1900. Începând din anul 2018, cu binecuvântarea și sub îndrumarea Preasfințitului Părinte Episcop Iustin, s-au executat lucrări, precum: construirea și pictarea unui pridvor la intrarea în biserică; construirea unui Altar de Vară; construirea unui  lumânărar; montarea unei troițe în fața bisericii; recondiționarea acoperișului; refacerea exteriorului bisericii; turnarea și pavarea cu piatră a unor trotuare; recondiționarea gardului bisericii; recondiționarea vechii pardoseli; reamenajarea Sfântului Altar  și a Sfintei Mese; restaurarea parțială a picturii; încălzire centrală; înlocuirea ușilor vechi cu altele noi, precum și alte lucrări. Acestea au fost executate sub îndrumarea și conducerea preotului paroh Damian Gabriel Bot, sprijinit cu jertfă și dăruire de membrii Consiliului Parohial, epitrop Ioan Luca. Toate cheltuielile au fost suportate de dreptcredincioșii Parohiei Sălsig, de Primăria și Consiliul Local Sălsig, precum și de alți binefăcători.

Andrei Fărcaş,

redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre”

 

Lăsaţi un răspuns