Duminică, 3 iulie, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat slujba de târnosire a bisericii cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” din Parohia Berinţa, Protopopiatul Lăpuş, în fruntea unui sobor de 25 de preoţi şi diaconi, în frunte cu protopopul Lăpuşului, pr. dr. Florin Stan.
Biserica din Berinţa, zidită din cărămidă, între 1928-1930, prin jertfelnicia credincioşilor din sat, a fost sfinţită la 20 iulie 1932 de către episcopul de vrednică amintire Nicolae Ivan al Vadului, Feleacului şi Clujului, în vremea protopopului ortodox al Băii Mari Alexiu Latiş, preot paroh fiind Gheorghe Gheţie. Cu toate acestea, în piciorul Sfintei Mese nu s-au găsit Moaşte de Sfinţi Mucenici. Drept urmare, Sfântul Altar a fost reorganizat, Sfânta Masă a fost făcută după noile cerinţe de dăinuire, ce înseamnă zidire din cărămidă, capac din marmură, sfinţi mucenici gravaţi în marmură, tub de inox pentru documentul de zidire şi Sfintele Moaşte, chivot nou şi punerea unei Sfinte Cruci în Sfântul Altar, iar târnosirea a fost făcută după toată rânduiala Bisericii de Răsărit, cu punerea de Sfinte Moaşte de Sfinţi Mucenici în piciorul Sfintei Mese, a icoanelor celor patru evanghelişti în cele patru colţuri ale Sfintei Mese, ungerea cu Sfântul şi Marele Mir şi cu apă sfinţită.
De-a lungul tipului, s-au făcut lucrări de renovare şi întreţinere, între anii 1975-1974, 1985-1993, când s-a reînnoit acoperişul. În anul 2004, cu binecuvântarea P.S. Iustin Sigheteanul, s-au început efectuat mai multe lucrări: repictarea bisericii, de către pictorul Ioan Barna, iar după decesul acestuia, pictura iconostasului a fost făcută de Arunel Pop din Baia Mare; construirea unui pridvor cu balcon, în 2009, după proiectul arhitectului Gheorghe Hereş din Iaşi, fiu al satului şi al preotului ctitor Gheorghe Hereş, urmate de lucrări importante, precum: introducerea încălzirii prin pardoseală, padimentare cu gresie porţelanată, geamuri termopan cu tâmplărie din aluminiu, refacerea gardului împrejmuitor, reînnoirea troiţei şi monumentului din faţa bisericii, dotarea cu proiectoare de luminare exterioară pe tipul nopţii.
Cu ocazia târnosirii, P.S. Iustin Sigheteanul a dat şi al doilea hram bisericii, „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanu”, pentru că ne aflăm în „Anul Comemorativ al Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanu şi al tipografilor bisericeşti” declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Sfânta Liturghie Arhierească a fost săvârşită pe o scenă montată în faţa bisericii, iar răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de un grup de teologi.
În cuvântul de învăţătură, P.S. Iustin Sigheteanul s-a referit la pericopa evanghelică a duminicii, a chemării primilor patru Sfinţi Apostoli ca să-L urmeze pe Hristos: fraţii Petru şi Andrei şi alţi doi fraţi: Iacov şi Ioan, fiii lui Zevedeu, toţi patru oameni simpli, cum urmau să fie şi ceilalţi Sfinţi Apostoli.
În cuvântul de învăţătură, Arhiereul le-a vorbit credincioşilor şi despre cinstirea Sfinţilor Români, această duminică fiind dedicată cinstirii lor. P.S. Iustin a explicat credincioşilor cine sunt Sfinţii Români, cei aproape 100 trecuţi în calendar, cărora le vor urma şi alţii, după canonizare.
Pentru tot ce a făcut timp de 36 de ani în această parohie, preotului paroh stavrofor Viorel Nechita i-a fost înmânată Gramata Episcopală. Au primit Diplome de vrednicie membrii Consiliului Parohial, prim-corator ing. Grigore David, cântăreţul Cornel Cosma, dar şi Academicianul şi scriitorul Augustin Buzura şi arhitectul Gheorghe Hereş, fii ai satului.
Andrei Fărcaş