Miercuri, 8 noiembrie, de sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a săvârşit Sfânta Liturghie Arhierească împreună cu Preasfinţitul Părinte Episcop Vincenţiu, chiriarhul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, la invitaţia acestuia, în biserica Mănăstirii „Sfinţii Voievozi” din Slobozia, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihai şi Gavriil”, unde se află spre închinare, de câteva zile, icoana făcătoare de minuni de la Rohia a Maicii Domnului, care a fost însoţită pe tot parcursul drumului de Părintele Arhim. Dr. Macarie Motogna, stareţul Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia.
Cei doi ierarhi slujitori, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin şi Preasfinţitul Părinte Episcop Vincenţiu, au slujit într-un sobor din care au mai făcut parte Arhim. Dr. Macarie Motogna, stareţul Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia, Arhim. Rafail Mîţ, Vicar Eparhial şi stareţul Mănăstirii „Sfinţii Voievozi”, preoţii din Permanenţa Consiliului Eparhial, cei şase protopopi din Eparhie, preoţi din Slobozia, diaconi.
În timpul Sfintei Liturghii a fost hirotonit întru preot tânărul diaconul Daniel pe seama unei parohii din Protopopiatul Slobozia.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corul alcătuit din preoţi, diaconi şi teologi din Episcopie. A interpretat câteva pricesne un grup de copii.
Pe tot parcursul Sfintei Liturghii, dar şi în zilele de când icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Rohia se află la Mănăstirea „Sfinţii Voievozi”, mulţimea de credincioşi a făcut rând spre închinare.
Cuvinte de mulţumire şi învăţătură
Cuvântul de învăţătură a fost rostit de Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin al Maramureşului şi Sătmarului, care a vorbit credincioşilor despre cetele îngereşti.
„Ziua de 8 noiembrie este rânduită ca zi de cinstire a Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Este soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor puterilor cereşti cele fără de trup, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Noi ne amintim că Dumnezeu este făcătorul Cerului şi al Pământului, aşa cum mărturisim în Simbolul Credinţei, şi că la început a făcut Dumnezeu Cerul şi Pământul. Înainte de a face Pământul, stelele şi planetele şi Universul întreg şi a le aşeza într-o armonie perfectă, Dumnezeu a făcut Cerul cu cele nevăzute. Aşa spunem în Simbolul Credinţei: „făcătorul Cerului şi al Pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute”.
„Prin cele nevăzute înţelegem lumea duhurilor slujitoare, adică a îngerilor lui Dumnezeu, care sunt miliarde şi miliarde de puteri nevăzute, netrupeşti şi care slujesc lui Dumnezeu ziua şi noaptea, cântându-I şi preaslăvindu-L, a explicat în continuare Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. De unde ştim acest lucru? Din vedenia Sfântului Prooroc Isaia, numit şi evanghelistul Vechiului Testament, care a avut o preafrumoasă vedenie, prin care s-a descoperit că-n jurul Scaunului Celui de Foc, al Tronului Preasfintei Treimi, pe Care sălăşluieşte Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, sunt heruvimii cei cu ochi mulţi şi serafimii cei cu câte şase aripi, care se înalţă zburând şi înconjurând Tronul lui Dumnezeu, şi cântând neîncetat „Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaot, plin este cerul şi pământul de slava Lui.”
În concluzie, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a vorbit despre cer: „Iată că, deşi, aparent, nu ştim prea multe lucruri despre lumea nevăzută, Dumnezeu ne-a descoperit, mai întâi prin prooroci şi, în cele din urmă, prin Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul Lumii, că Cerul nu este pustiu, ci este plin de fiinţe nevăzute, care slujesc lui Dumnezeu.” Între cetele cereşti se află şi cea a arhanghelilor.
Cuvinte de mulţumire
Preasfinţitul Părinte Episcop Vincenţiu a mulţumit Preasfinţitului Părinte Episcop Iustin pentru marea bucurie ce a făcut-o creştinilor din Bărăgan prin această coliturghisire şi prin binecuvântarea ca icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului îndurerată să poată adăsta pentru câteva zile la Mănăstirea „Sfinţii Voievozi” din Slobozia. A mulţumit Părintelui Arhimandrit Macarie, stareţul Mănăstirii Rohia şi al obştii mănăstirii, oficialilor: preşedintele Consiliului Judeţean, primarilor şi viceprimarilor prezenţi la Sfânta Liturghie.
Mulţumiri a adus şi Părintele Rafail Mîţ, de origine din Moisei, Preasfinţitului Episcop Iustin, Părintelui Arhimandrit Macarie, şi delegaţiei din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, alcătuită din Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial, Arhid. Andrei Emil Pop, inspector eparhial, Părintelui Arhimandrit Macarie Motogna, stareţul Mănăstirii Rohia.
Ca semn de mulţumire şi apreciere pentru efortul făcut, Părintele Arhimandrit Rafail Mîţ a oferit celor doi ierarhi câte o icoană a Sfinţilor Arhangheli Mihai şi Gavriil, iar Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a oferit Preasfinţitului Părinte Vincenţiu şi Părintelui stareţ, Arhimandritul Rafail, câte o copie a icoanei Maicii Domnului îndurerată, ca să o păstreze la reşedinţa din Centrul Eparhial, respectiv la Mănăstirea Sfinţii Voievozi.
Vizită la Catedrala Eparhială din Slobozia
Marţi seara, după sosirea la Slobozia, delegaţia Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului a vizitat Catedrala Episcopală din Slobozia, vare este o clădire impunătoare, sub formă de cruce greacă, cu o suprafaţă de 850 mp, locul fiind sfinţit în 15 iulie 1992, iar târnosirea oficiindu-se în 25 martie 2004. Este aşezată foarte aproape de râul Dâmboviţa. Pictura a fost terminată în anul 2013 şi are o suprafaţă de 7.000 mp. În relicvariul ei se află părticele din moaştele Sfinţilor Emilian şi Dasie din Durostor, ale Sfântului Ierarh Martir Teodosie al II-lea, mitropolitul Moldovei, alături de alte părţi de Sfinte Moaşte.
Biserica Episcopală din Slobozia impresionează prin dimensiunile de 45 m lungime, 24 m lăţime, iar la abside de 33 m şi înălţimea de 37 m, precum şi prin calitatea picturii. Este o clădire simbol a Sloboziei.
xxx
Mănăstirea Sfinţii Voievozi este cea mai veche mănăstire din Bărăgan, amintită în hrisoave de-a lungul vremii. În martie 1614 voievodul Radu Mihnea acordă marelui postelnic Ianache Caragea dreptul a de a înfiinţa o „slobozie” la Vaideei, adică o aşezare scutită de dări pe trei ani, unde a aşezat colonişti. Aici avea să înfiinţeze şi mănăstirea, a cărei atestare documentară datează din martie 1615. Domnitorul Matei Basarab, al doilea ctitor, construieşte zidurile de împrejmuire, între care rezultă o incintă vastă, turnul-clopotniţă, chilii şi dependinţe alăturat zidurilor.
Mănăstirea a avut o bibliotecă puternică, cu cărţi vechi, unele păstrate şi azi, iar în cadrul ei a funcţionat cea mai însemnată şcoală din judeţul Dâmboviţa, fiind susţinută de stareţul cărturar Gavriil Smirneanul. Din 1864 a devenit biserică de mir. A funcţionat ca şi Catedrală Episcopală din 1994.
În 1998 se reînfiinţează mănăstirea Voievozi cu destinaţia pentru maici, iar din 1999 devine mănăstire de călugări, cum a fost de-a lungul veacurilor. Are moaştele a 33 de Sfinţi de la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.
Andrei F.