Ziar online de Maramures. Stiri din judet si informatii de interes national
miercuri, 22 noiembrie 2017

Hramul Mănăstirii Petrova din Maramureşul Voievodal

Azi, vineri, 6 mai 2016, cu începere de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească în Altarul de Vară al Mănăstirii Petrova din Maramureşul Voievodal, Protopopiatul Vişeu, cu ocazia hramului – sărbătoarea împărătească „Izvorul Tămăduirii”.

hram heraAlături de „Izvorul Tămăduirii”, mănăstirea mai are două hramuri, la sărbătorile „Tăierea capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul” – 29 august şi „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir” – 26 octombrie.

Din soborul de peste 35 de preoţi au făcut parte pr. Mihai Chira – protopopul de Vieşu, arhim. dr. Casian Filip, ecleziarhul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, protos. Agaton Oprişan, stareţul mănăstirii, preoţi din obştea mănăstirii, stareţi de mănăstiri, preoţi din parohiile Maramureşului Voievodal şi din Baia Mare.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au date de Corul „Doxologia” al Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, dirijat de pr. dr. Petrică Aurelian Covaciu. S-a cântat la priceasnă rugăciunea „Tatăl Nostru” în limba ucraineană, cu titlul „Ocenaş” de către un grup de teologi ucraineni şi preotul ucrainean Gheorghe Albiciuc din Rona de Sus, precum şi alte cântece religioase ucrainene. Această rugăciune se cântă aici în toate duminicile şi în sărbători, deoarece mănăstirea este amplasată între două sate ucrainene, şi este vizitată mereu de credincioşi români de etnie ucraineană. Au mai cântat la priceasnă preotul Ovidiu Marţiş din Cluj-Napoca, teologul Vlad Verdeş, care a citit şi Apostolul, avocatul Ioan Sas, cunoscut solist de muzică populară maramureşeană şi taragotist, Maria Mihali şi Paula Coteţ.

În cuvântul de învăţătură, P.S. Iustin Sigheteanul a vorbit despre sărbătoarea împărătească închinată Maicii Domnului – Izvorul Tămăduirii, de unde îi vine numele şi despre minunile de vindecare făcute de Maica Domnului la Izvorul din Bizanţ, despre cum a fost cinstit şi folosit acest izvor, dar şi despre familia creştină, întemeiată pe dragostea dintre soţ şi soţie, şi creşterea de copii, ca temelie a societăţii, despre necesitatea schimbării alineatului din Constituţia ţării, pe baza solicitării acestui lucru de către cei peste 2 milioane de credincioşi care au semnat o petiţie în acest sens, despre faptul că părinţii trebuie să-şi crească copii în iubire faţă de Dumnezeu. Maica Domnului este modelul tuturor mamelor de pe pământ, iar dragostea dintre mamă şi fiii ei este una veşnică, aşa cum a fost şi este dragostea Maicii Domnului faţă de Fiul Ei, Iisus Hristos Mântuitorul lumii. Nu luaţi copiii din braţele mamelor, pentru că mama când naşte un copil trece prin furcile morţii. Naşterea este mântuitoare pentru femeie. Mama nu doarme nici noaptea de dragul copilului ei, pe care îl ţine la sân. Şi atunci cum să iei copilul din braţele mamei lui? Se doreşte dezintegrarea familiei? Locul şi rostul femeii în lume se vrea din nou subminat? Pruncii trebuie să crească pe genunchii lui Hristos şi în braţele Maicii Domnului. Iar adresându-se tinerilor, Arhiereul i-a îndemnat să nu se lase manipulaţi şi consideraţi o masă de manevră.

O mare mulţime de credincioşi a venit să se roage la mănăstire azi, pentru sănătate şi alte nevoi personale, pentru spor în viaţa de zi cu zi, pentru pace în lume şi în ţară, pentru vremuri mai bune decât cele pe care le trăim. În rândul rugătorilor s-au aflat stareţe de mănăstiri, monahi şi monahii, intelectuali, mulţi tineri, credincioşi din satele de pe Valea Vişeului, din zona Sighetului şi din satele ucrainene din jur, senatorul Liviu Marian Pop cu o echipă de politicieni. Mănăstirea fiind aşezată între două sate ucrainene, este de la sine înţeles că este frecventată şi de credincioşi ortodocşi de etnie ucraineană.

Ca o caracteristică a acestei mănăstiri iese în evidenţă caracterul ei de ajutorare a persoanelor internate. Astfel, din 29 august 2002, mănăstirea asigură în fiecare duminică câte o porţie de mâncare caldă pentru circa 200 de persoane, fie la Căminul de bătrâni din Poienile de sub Munte, fie la Centrul de plasament pentru copii din Sighetu Marmaţiei, fie la Spitalul de Psihiatrie din Sighetu Marmaţiei, plus că duminică de duminică fiecare credincios care vine la Sfânta Liturghie la această mănăstire primeşte o masă caldă.

Istoricul mănăstirii este parte din istoria zbuciumată a Maramureşului. Familia nobiliară Petrovai a ctitorit o mănăstire de familie pe malul râului Bistra, cu ceva timp înainte de anul 1643, pe care a înzestrat-o cu o importantă suprafaţă de teren, dania fiind consemnată în 2 iunie 1643 în Protocolul Congregaţiei Comitatului Maramureş. La 1715 în Mănăstirea Petrova şi-a avut reşedinţa episcopul Serafim al Maramureşului, descendent din familia Petrovay de Petrova, care şi-a început apostolatul în 1699. După plecarea episcopului Efrem, probabil forţat, mănăstirea s-a deteriorat, iar averea a rămas în posesia bisericii din localitate.

Mănăstirea se va reface în 1999, când părintele Agaton Oprişan de la Mănăstirea Frăsinei a primit de la Î.P.S. Justinian binecuvântarea de a întemeia o mănăstire. P.S. Iustin Sigheteanul a pus piatra de temelie în 2 mai 2000. În doi ani s-a construit casa monahală, cu chiliile, bucătăria, trapeza şi un paraclis, care a primit hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir. Complexul mănăstiresc mai cuprinde un corp de chili pentru pelerini. În 2009 s-a construit un Altar de Vară din zid, cu aghiazmatar la parter. În 2010 s-a început construirea unei biserici mari din zid de cărămidă, care este acoperită, iar în vârf are o frumoasă Cruce voievodală maramureşeană. Curtea mănăstirii este de o frumuseţe rară, ticsită cu flori, iar peisajul din jur – unul de basm, de unde privirea ţi se sprijină pe păduri nesfârşite de foioase şi brad până pe vârfuri de munte. Ori de unde priveşti mănăstirea sau oriunde priveşti din curtea mănăstirii ochii ţi se odihnesc pe creaţiile minunate ale lui Dumnezeu făcute să extazieze privitorul şi să-l facă să cugete la minunile Sale cât vezi cu ochii.

Andrei Fărcaş

Lăsaţi un răspuns