- Conferinţa preoţească de toamnă la Baia Mare
- Tema conferinţei: viaţa şi opera Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanu şi a tipografilor bisericeşti –
Luni, 17 octombrie, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanu a prezidat, în Catedrala Episcoplă „Sfânta Treime” din Baia Mare, conferinţa preoţească de toamnă, la care au participat stareţii, preoţii duhovnici şi preoţii din parohiile protopopiatelor Baia Mare, Lăpuş şi Chioar.
Cu începere de la ora 8,00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat, în Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, Sfânta şi Dumnezeiască Liturghie, în fruntea unui sobor din care au făcut parte: pr. dr. Vasile Augustin, vicar administrativ, pr. dr. Cristian Ştefan, consilier cultural, pr. Fabian Coroian, protopop de Baia Marea, pr. dr. Florin Stan, protopop de Lăpuş, pr. Nicolae Petruş, protopop de Chioar, arhim. dr. Casian Filip, ecleziarhul Catedralei, arhim. dr. Macarie Motogna, egumenul Mănăstirii Rohia, pr. Florin Hoban, inspector şcolar pentru religie, pr. dr. Petrică Aurelian Covaciu, dirijorul Corului „Doxologia” al Catedralei, preoţi slujitori ai Catedralei.
Răspunsurile liturgice au fost date de un grup de preoţi şi diaconi, dirijaţi de pr. drd. Andrei Baboşan, profesor de muzică şi dirijorul corului Seminarului Teologic „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare.
La sfârşitul Sfintei Liturghii, a fost oficiat un Te Deum de mulţumire lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra preoţilor şi parohiilor din cele trei protopopiate şi pentru buna desfăşurare a conferinţei.
* Conferinţa
Titlul conferinţei a fost inspirat din Anul Comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti, declarat de Patriarhia Română, pentru ca să fie reînviată în memoria credincioşilor personalitatea unică a marelui Ierarh.
Despre activitatea de episcop şi mitropolit a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, cât şi despre contribuţia la dezvoltarea limbii literare române, a vorbit P.S. Iustin Sigheteanul, argumentând motivul pentru care este omagiat de întreaga comunitate ortodoxă română.
Referatul cu titlul “Sf. Ierarh Antim Ivireanu – cel mai de seamă tipograf din Ţările Române la sfârşit de secol XVII şi început de secol XVIII” a fost întocmit şi susţinut de pr. dr. Cristian Ştefan, consilier eparhial cultural.
„Considerat cel mai de seamă mitropolit al Ţării Româneşti din toată istoria ei, Sfântul Antim Ivireanul rămâne în memoria Bisericii noastre ca o personalitate de o complexitate rar întâlnită, se spune în referat. Tipograf, arhitect de biserici, caligraf, sculptor, predicator fără egal, cunoscător al multor limbi străine, mitropolitul de origine georgiană s-a dovedit, în acelaşi timp, a fi un bun chivernisitor al Bisericii, cu spirit filantropic şi aplecare spre nevoile credincioşilor pe care i-a păstorit. Meritele lui sunt cu atât mai mari, cu cât el n-a fost român.”
Conferenţiarul s-a oprit apoi asupra activităţii de tipăritor de cărţi a Sfântului Antim Ivireanu, în context internaţional şi la noi în ţară, menţionând că “în decursul unui sfert de veac (1691-1716) a tipărit sau a supravegheat tipărirea a 63 de cărţi, dintre care 39 au fost lucrate de el însuşi. După limba în care au apărut, 30 erau în greceşte, 22 în româneşte, una în slavoneşte, 6 slavo-române, 2 greco-arabe, una greco-română şi una greco-slavo-română. După locul de apariţie, aceste lucrări pot fi clasificate în felul următor: 21 la Bucureşti, 15 la Snagov, 9 la Râmnic şi 18 la Târgovişte. Tipăriturile prezintă o mare diversitate: cărţi de slujbă, cărţi biblice, cărţi de doctrină teologică ortodoxă, cuvântări bisericeşti, cărţi de învăţătură pentru preoţi, lucrări de filosofie etc. Dintre numeroasele lucrări tipărite putem menţiona: Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă (1699), Învăţături creştineşti (1700), Floarea darurilor (1701), Noul Testament (1703), Tomul bucuriei (1705), Pilde filosofeşti (1713), Sfătuiri creştine-politice către domnitorul Ştefan Cantacuzino (1714-1716).”
***
În partea a doua, conferinţa a fost dedicată problemelor curente de administrare a parohiilor, comunicărilor de strictă atualitate şi discutării căilor şi metodelor prin care preoţii pot fi mai aproape de credincioşi, despre apropierea credincioşilor de Biserică, pentru a opri fenomenul secularizării care se produce în lumea contemporană tot mai accentuat şi poate afecta şi Biserica Ortodoxă Română.
În cuvântul lor, 11 preoţi au pus întrebări pentru a se lămuri cu unele probleme pe care le întâmpină în lucrarea pastorală şi de administrare sau au făcut propuneri de îmbunătăţire a activităţii misionare.
Andrei Fărcaş