Vineri, 28 iulie, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a luat parte şi a patronat manifestările din cadrul Zilelor Culturale „N. Steinhardt”, ediţia a XIX-a, de la Catedrala Episcopală „SfântaTreime” din Baia Mare, în calitate de preşedinte de onoare.
De peste 10 ani, manifestările culturale dedicate marelui eseist şi om de cultură N. Steinhardt, organizate şi desfăşurate la mănăstirile Rohia şi Rohiiţa, se încheie cu o expoziţie de icoane pictate în tabăra din aceste două mănăstiri şi este găzduită de Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare.
Şi anul acesta, dedicat pictorilor de biserici şi iconarilor de pe cuprinsul Patriarhiei Române, a avut loc tabăra de pictură pentru icoane la Mănăstirea Rohiiţa, la care au participat 13 pictori, ce au realizat 17 lucrări, icoane pe lemn, pe sticlă şi cruci sculptate. Expoziţia a fost găzduită de sala „Sfinţii Martiri Brâncoveni” din cadrul Muzeului Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, alături de expoziţia permanentă de carte veche şi de picturi restaurate în Episcopie.
Prezentarea expoziţiei de icoane realizate în timpul taberei a fost făcută de muzeograful Dumitriţa Filip, iar despre rolul icoane în Biserică a vorbit Pr. Virgil Jicărean, consilier eparhial pentru patrimoniu şi pictură bisericească.
Vorbind despre diferenţa dintre un artist pictor şi un iconar, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a subliniat:
„Când pictorul face un tablou, acesta este plin de sine şi de talentul lui. Când un iconar pictează o icoană este plin de Dumnezeu. De aceea icoana este nepreţuită şi nu se semnează. Pictorul este fascinat de creaţia lui, iconarul este fascinat de inspiraţia lui. Pictorul se roagă când lucrează şi vorbeşte cu Dumnezeu. Aceasta este diferenţa între icoană şi tabloul religios. Faţa unui tablou religios ne creează admiraţie, ne hrăneşte mintea. În faţa unei icoane suntem plini de contemplaţie, ne hrănim sufletul”, a spus Preasfinţitul Părinte Iustin.
Lansare de carte
Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin, preşedintele de onoare al Fundaţiei „N. Steinhardt”, a participat, după vernisarea expoziţiei de pictură, la lansarea cărţii „N. Steinhardt despre Eliade, Cioran, Ionescu şi Noica”, care a avut loc în sala „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare.
Volumul, îngrijit de Florian Roatiş, a apărut în colecţia „eseuri şi confesiuni” a Editurii Polirom din Iaşi şi cuprinde „articole scrise de N. Steinhardt despre cei patru cunoscuţi reprezentanţi ai generaţiei 27”, „…cele mai multe dintre acestea, adică 22, au fost publicate de Steinhardt în reviste şi reluate în volumele sale antume”, după cum se precizează în „Notă asupra ediţiei”, întocmită de Florian Roatiş.
Despre N. Steinhardt şi volumul recent apărut au vorbit Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin, Preşedintele Fundaţiei „N. Steinhardt”, Arhim. Dr. Macarie Motogna, preşedintele executiv al Fundaţiei „N. Steinhardt” şi stareţul Mănăstirii Rohia, moderatorul lansării cărţii, Conf. Univ. Dr. Florian Roatiş, îngrijitorul ediţiei, vicepreşedinte al Fundaţiei „N. Steinhardt”, Emanuela Stoleriu, redactor şef al Editurii Polirom, la care a apărut cartea şi la care se publică Integrala N. Steinhardt, din care au apărut 18 volume, Conf. Univ. Dr. George Ardeleanu, de la Universitatea Bucureşti, biograful lui N. Steinhardt, Pr. Prof. Univ. Dr. Ştefan Iloaie, de la Facultatea de Teologie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, Pr. Ioan Pintea, directorul Bibliotecii „George Coşbuc” din Bistriţa, unul din ucenicii lui N. Steinhardt, Pr. Dr. Nicolae Dura din Viena.
În sală au fost membrii Fundaţiei N. Steinhardt, consilierii eparhialii Pr. Dr. Cristian Ştefan şi Arhim. Dr. Ioachim Tomoiagă, pictorii iconari din tabără, stareţi şi monahi, cadre universitare, oameni de cultură din judeţ, public interesat.
S-au spus lucruri importante şi interesante, definitorii despre N. Steinhardt, viaţa şi opera sa, din perspectiva universalităţii sale, pentru că este cunoscut şi tradus peste hotare în limbi de circulaţie mondială. S-a comentat opera sa din mai multe perspective, începând cu cea filosofică.
„Este un moment solemn, a spus Preasfinşitul Părinte Episcop Iustin, în care comemorăm pe cei care au avut un rol hotărâtor la cumpăna dintre secole şi milenii, şi anume cei care au avut curajul şi îndrăzneala să apere valori nemuritoare, valori veşnice, cum este cultura şi credinţa, iubirea de Dumnezeu, iubirea de neam, iubirea de ţară. Părintele Nicolae Delarohia, chiar dacă este evreu de neam, a fost un român deosebit, prin faptul că s-a cununat cu ţara noastră, aşa cum s-a logodit cu Rohia, pentru veşnicie, şi din această logodnă acest ţinut a avut un beneficiu intelectual şi moral extraordinar. Rohia a fost considerată o mănăstire în rezistenţă, până la urmă, prin faptul că a îndrăznit să-l primească pe Steinhardt la Rohia. Din textul pe care l-a publicat domnul Florian Roatiş, „Cu Noica la Rohia”, reiese că Rohia i-a căzut dragă de la prima întâlnire şi n-a mai stat pe gânduri, pentru că nici stareţul de la Rohia n-a stat pe gânduri, părintele Serafim Man, atunci când a bătut în poarta mănăstirii, cum au stat alţii şi au făcut calcule despre ce se va putea întâmpla dacă vor avea în interiorul mănăstirii un fost deţinut politic. Aşa că subliniază în mod deosebit că Rohia l-a desăvârşit. Prin Rohia şi dânsul s-a desăvârşit şi Rohia îi datorează notorietatea şi prestigiul internaţional. Pentru că n-a fost un monah cum suntem cei ai locului, de cuprindere naţională, ci a fost un om de cultură de cuprindere internaţională”, a concluzionat Preasfinţitul Părinte Iustin al Maramureşului şi Sătmarului.
Parastasul după Părintele Nicolae
Joi, 27 iulie 2017, după Slujba Vecerniei, în cimitirul Mănăstirii Rohia, unde îşi doarme somnul de veci marele eseist, s-a oficiat Slujba Parastasului după cel care a fost Monahul Nicolae Delarohia, adică N. Steinhardt, la care au fost prezenţi membrii Fundaţiei „N. Steinardt”, Arhim. Dr. Ioachim Tomoiagă, consilier eparhial, monahii Mănăstirii Rohia, pictorii iconari din tabăra de la Mănăstirea Rohiiţa, oameni de cultură din judeţ, pelerini ajunşi întâmplător la acea oră la mănăstire.
Slujba Parastasului a fost oficiată de Părintele Arhim. Dr. Macarie Motogna, preşedintele executiv al Fundaţiei „N. Steinhardt” şi stareţul Mănăstirii Rohia, împreună cu obştea mănăstirii pe care a iubit-o atât de mult Monahul Nicolae.
Masa rotundă la Mănăstirea Rohiiţa
Toţi cei prezenţi la Parastasul de la Cimitirul Mănăstirii Rohia s-au deplasat, apoi, la Mănăstirea Rohiiţa, unde, după masa de seară, a avut loc, cu începere de la ora 19,00, masa rotundă sub genericul „De la Jilava la Rohia: N. Steinhardt şi mărturisirea credinţei”, pentru că ne aflăm în „Anul comemorativ al apărătorilor credinţei în timpul comunismului”. Masa rotundă a fost moderată de Arhim. Dr. Macarie Motogna, preşedintele Fundaţiei „N. Steinhardt” şi stareţul Mănăstirii Rohia.
La masa rotundă a participat şi Maria Peicin, din Cluj-Napoca, în casa căreia marele eseist adăsta şi rămânea de mas când ajungea în capitala Transilvaniei.
Au luat cuvântul aceleaşi personalităţi care au vorbit la lansarea de carte, pomenite mai sus, plus scriitorii Emilian Cira şi Adrian Mureşan din Cluj-Napoca, ce aprofundează opera steinhardtiană prin studii aprofundate, şi Prof. Univ. Dr. George Achim, de la Nordul băimărean, ale căror sublinieri s-au oprit asupra personalităţii marelui eseist şi a modului cum a fost ea influenţată de hotărârea mărturisirii în Hristos Domnul, Mântuitorul lumii, pentru că vorbim de o convertire de la iudaism la creştinism şi, în acelaşi timp, de un mare mărturisitor al acestei credinţe.
xxx
A XIX-a ediţie a Zilelor Culturale „N. Steinhardt” a cunoscut un mare succes în rândul intelectualilor prezenţi, fiind una din cele mai reuşite ediţii din câte au avut loc.
Andrei Fărcaş